GHID PRIVIND PREVENIREA SI COMBATEA HARTUIRII PE CRITERIU DE SEX PRECUM SI A HARTUIRII MORALE LA LOCUL DE MUNCA

GHID PRIVIND PREVENIREA SI COMBATEREA HĂRŢUIRII PE CRITERIU DE SEX, PRECUM SI A HĂRŢUIRII MORALE LA LOCUL DE MUNCĂ 2024

 

 

 

 

CUPRINS:

 

  1. PRINCIPII DIRECTOARE…………………………………………………………………………………………………. 3
  2. CADRUL LEGAL …………………………………………………………………………………………………………….. 3
  3. SCOP …………………………………………………………………………………………………………………………..  4
  4. ………………………………………………………………………………………………………….. 5
  5. DEFINIŢII ………………………………………………………………………………………………………………………. 5
  6. ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI ……………………………………………………………………………………… 7
    • CONDUCEREA INSTITUŢIEI

        6.2  PERSOANA RESPONSABILĂ /COMISIA DE PRIMIRE ŞI SOLUŢIONARE A CAZURILOR

  1. PROCEDURA DE PLÂNGERE/SESIZARE …………………………………………………………………………. 8
    • PROCEDURA INFORMALĂ
    • PROCEDURA FORMALĂ
    • SOLUŢIONAREA PLÂNGERII/SESIZĂRII

  7.4 PLÂNGERE/SESIZARE EXTERNĂ

  1. SANCŢIUNI ………………………………………………………………………………………………………………….. 11
  2. MONITORIZARE ŞI EVALUARE ……………………………………………………………………………………… 12

 

 

  1. PRINCIPII DIRECTOARE

Prin adoptarea şi implementarea prevederilor Ghidului, Municipiul Marghita se obligă să asigure un mediu sigur pentru toţi angajaţii, fără discriminare pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, sau pe baza oricărui alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

Asigurarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi este fundamentală şi orice formă de manifestare a relaţiilor de putere dintre bărbaţi si femei este strict interzisă, fiind considerată o formă de încălcare a demnităţii umane şi de creare a unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator. Municipiul Marghita va aplica o politică de toleranţă zero pentru hărţuirea pe criteriul de sex şi hărţuirea morală la locul de muncă, va trata cu seriozitate şi promptitudine toate incidentele şi va investiga toate acuzaţiile de hărţuire.

În cadrul Municipiul Marghita, se va sancţiona disciplinar orice persoană despre care   s-a dovedit că a hărţuit o altă persoană, acestea putând duce inclusiv până la concedierea de la locul de muncă.

Aplicarea oricărei sancţiuni disciplinare se va face în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 53/2003 – republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

La nivelul Municipiului Marghita, conducerea va asigura un mediu sigur pentru toţi angajaţii, în care toate reclamaţiile de hărţuire pe criteriul de sex şi hărţuirea morală la locul de muncă vor fi tratate cu seriozitate, promptitudine şi în condiţii de confidenţialitate.

În tot procesul de investigare a plângerilor toate persoanele implicate vor fi ascultate şi tratate cu respect şi consideraţie asigurându – se protecţia datelor de identitate în vederea protejării angajaţilor.

 

 

 

  1. CADRUL LEGAL

 

  • CADRUL LEGAL EUROPEAN:

 

     Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă prevede că hărţuirea va fi considerată o formă de discriminare, atunci când se manifestă un comportament nedorit, care are scopul sau efectul de a încălca demnitatea unei persoane şi de a crea un mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.

     Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă (reformă). Hărţuirea şi hărţuirea sexuală sunt contrare principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei şi constituie discriminare pe criteriul de sex. Aceste forme de discriminare se manifestă nu numai la locul de muncă, dar şi în ceea ce priveşte accesul la muncă, la formare şi promovare profesională. în acest context, angajatorii şi persoanele responsabile cu formarea profesională trebuie încurajate să ia măsuri pentru a lupta împotriva tuturor formelor de discriminare pe criteriul sexului şi, în special, să ia măsuri preventive împotriva hărţuirii şi hărţuirii sexuale la locul de muncă şi în ceea ce priveşte accesul la muncă, la formare şi promovare profesională, în conformitate cu dreptul naţional şi practicile naţionale.

 

  • LEGISLAŢIE NAŢIONALĂ :
  • Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare ;
  • Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Legea nr. 286/2009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare;
  • Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;

–  Ordonanţa Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

  • Hotărârea Guvernului nr. 262/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii 202/2002, privind egalitatea de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei;
  • Legea nr. 167/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, precum şi pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;
  • Hotărârea Guvernului nr. 970/2023 pentru aprobarea Metodologiei privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă.

 

 

  1. SCOP / OBIECTIVE

Scopul ghidului este acela de a pune la dispoziţia angajaţilor instituţiei/angajatorului instrumentele necesare în exercitarea deplină a drepturilor şi libertăţilor individuale în mediul de muncă. Obiectivul principal al instrumentului este acela de a asigura un mediu optim de muncă, bazat pe respect egal pentru demnitatea fiinţei umane şi de a asigura tuturor angajaţilor, indiferent de sex, condiţiile necesare pentru un climat în care primează încrederea, empatia, înţelegerea, profesionalismul, dedicaţia pentru satisfacerea interesului general.

 

 

  1. APLICABILITATEA

Prevederile Ghidului se aplica tuturor angajaţilor Municipiului Marghita, precum şi persoanelor cu care aceştia interacţionează în timpul programului de lucru. Hărţuirea poate să apară atât între persoane de sex diferit, cât şi între persoane de aceeaşi sex. în situaţiile în care au loc acţiuni care contravin conduitei legale, etice şi profesionale la locul de muncă şi care nu sunt dorite sau bine primite de către destinatar, se vor dispune măsurile prevăzute în cuprinsul ghidului. Hărţuirea este o manifestare a relaţiilor de putere şi se poate înregistra şi în cazul relaţiilor inegale la locul de muncă, de exemplu între conducerea instituţiei şi angajaţi, dar nu în mod exclusiv. Relaţiile de putere pot lua forme multiple şi se pot manifesta subtil şi imprevizibil (angajaţii din poziţii subordonate nu sunt întotdeauna numai victime). Orice tip de hărţuire este interzis, atât la locul de muncă, cât şi în afara acestuia, când este vorba de participarea la diverse evenimente, deplasări în interes de serviciu, sesiuni de formare sau conferinţe, inclusiv în relaţie cu beneficiarii instituţiei.

 

 

  1. DEFINIŢII

DEFINIREA CONCEPTULUI DE HĂRŢUIRE

Hărţuirea este un comportament nedorit, inclusiv de natură sexuală, care face o persoană să se simtă ofensată, umilită sau intimidată. Aceasta include situaţiile în care unei persoane i se solicită să se angajeze în activităţi sexuale ca o condiţie a angajării persoanei respective, precum şi situaţiile care 12 creează un mediu ostil, intimidant sau umilitor. Hărţuirea implică mai multe incidente şi/sau acţiuni cu caracter repetitiv, care constituie hărţuire fizică, verbală şi nonverbală.

 

 

EXEMPLE DE HĂRŢUIRE

Exemple de conduită sau comportamente care constituie hărţuire la locul de muncă includ, dar nu se limitează la:

  1. Conduita fizică – contact fizic nedorit, repetat (atingeri necorespunzătoare ale corpului), violenţa fizică (inclusiv agresiunea sexuală) utilizarea ameninţărilor sau recompenselor legate de locul de muncă, pentru a solicita favoruri sexuale.
  2. Conduita verbală: comentariile privind aspectul, vârsta, aspectul, viaţa privată a unui angajat, comentarii sexuale, poveşti şi glume de natură sexuală, avansuri sexuale, invitaţii sociale repetate şi nedorite pentru întâlniri sau intimitate fizică, insulte legate de sexul angajatului sau alte caracteristici ale sale, observaţii exagerat de familiare, trimiterea de mesaje umilitoare, degradante, explicite sexual ,prin telefon, e-mail sau orice alte mijloace de comunicare, dacă acestea sunt făcute în mod sistematic/repetat şi dacă urmăresc, au ca rezultat sau sunt susceptibile să conducă la vătămări fizice, psihologice, sexuale.
  3. Comportament nonverbal: afişarea materialelor sugestive sau explicite sexual; gesturi sugestive sexual, fluierături, priviri insistente, dacă acestea sunt făcute în mod sistematic/repetat. Hărţuire morală la locul de muncă, în înţelesul Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare :

“1. Orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre   următoarele forme:

  1. conduită ostilă sau nedorită;
  2. comentarii verbale;
  3. acţiuni sau gesturi.
  • Orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. în înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.”
  1. Alte exemple :
  • manifestarea sau diseminarea unui material ofensator sau cu conţinut indecent;
  • insinuări, insulte sau remarci obscene ori sexiste/rasiste/homofobe, făcute în mod sistematic/repetat;

–  folosirea unui limbaj ofensator în descrierea unei persoane cu dizabilităţi sau ironizarea unei persoane cu dizabilităţi;

  • comentarii despre aspectul fizic sau caracterul unei persoane, de natură să cauzeze stânjeneală sau suferinţă;

–  atenţie nedorită, precum spionare, urmărire permanentă, şicanare, comportament exagerat de familiar sau atenţie verbală ori fizică nedorită ;

  • efectuarea sau trimiterea repetată de: apeluri telefonice, SMS – uri, e – mailuri, mesaje pe reţelele sociale, faxuri sau scrisori nedorite, cu conotaţii sexuale, ostile sau care afectează viaţa privată a unei persoane ;
  • întrebări nejustificate, inoportune sau persistente despre vârsta, starea civilă, viaţa personală, interesele sau orientarea sexuală a unei persoane, ori întrebări similare despre originea rasială sau etnică a unei persoane, inclusiv despre cultura sau religia acesteia.
  • avansuri sexuale nedorite, solicitări repetate de acordare a unei întâlniri, sau ameninţări;
  • sugestii privind faptul că favorurile sexuale îi pot aduce unei persoane promovarea profesională sau că, dacă aceasta nu le acordă, atunci cariera sa va avea de suferit.

Exemple de atitudini care sunt legitime în relaţia cu angajatul, fiind prerogative ale angajatorului, şi nu constituie hărţuire:

– supraveghează direct angajaţii, inclusiv stabilind aşteptările de performanţă şi oferind feedback despre performanţa muncii;

– ia măsuri pentru a corecta deficienţele de performanţă, cum ar fi plasarea unui angajat într-un plan de îmbunătăţire a performanţei;

– ia măsuri disciplinare rezonabile;

– dă directive legate de atribuţii, cum şi când ar trebui făcută activitatea;

– solicită actualizări sau rapoarte;

– aprobă sau refuză solicitările de timp liber.

 

  1. ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI

6.1 CONDUCĂTORUL INSTITUŢIEI

  1. se asigură că prevederile ghidului sunt aduse la cunoştinţă salariaţilor, prin intermediul structurilor de specialitate;
  2. se asigură de implicarea tuturor angajaţilor în eliminarea situaţiilor de hărţuire pe criteriu de sex şi hărţuire morala la locul de muncă, prin crearea unei abordări pragmatice în gestionarea acestui tip de situaţii;
  3. se asigură de crearea tuturor pârghiilor necesare, pentru ca toate situaţiile de comportament necorespunzător să fíe semnalate şi soluţionate, fără a depinde doar de plângerile formale sau informale depuse de angajaţi;
  4. se asigură că incidentele în care se susţine existenţa hărţuirii sunt investigate cu maximă seriozitate şi raportate în conformitate cu normele legale în vigoare;
  5. desemnează prin act administrativ o comisie pentru primirea şi soluţionarea plângerilor/sesizărilor, denumită în continuare comisia;
  6. se asigură că angajaţii conştientizează că vor fi ascultaţi în situaţiile pe care le expun, că nu au constrângeri, de nicio natură, pentru a comunica starea de fapt, precum şi că situaţiile prezentate sunt confidenţiale şi analizate cu atenţia cuvenită;
  7. asigură constituirea registrului de semnalare a cazurilor unde vor fi înregistrate plangerile/sesizările; registrul va conţine număr de înregistrare, fază hărţuire, soluţii identificate;
  8. demarează toate acţiunile necesare pentru a se asigura că toţi angajaţii care se dovedesc vinovaţi de cazurile confirmate de hărţuire sunt sancţionaţi în conformitate cu prevederile legale şi asigură toate măsurile de protecţie a victimei.

 

  • PERSOANA RESPONSABILĂ/ COMISIA DE PRIMIRE ŞI SOLUŢIONARE A CAZURILOR DE HĂRŢUIRE

   Comisia de primire şi soluţionare a cazurilor de hărţuire va fi numită prin act administrativ al managerului. La momentul numirii persoanei responsabile sau după caz a membrilor în Comisia de primire şi soluţionare a cazurilor de hărţuire, membrii comisiei vor semna un acord de confidenţialitate sub sancţiunile prevederilor art. 26 alin. (2) şi ale art. 39 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 227 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare

La nominalizarea comisiei de primire şi soluţionare a cazurilor de hărţuire se va ţine seama de:

1) echilibrul între sexe – reprezentare paritară femei/bărbaţi, în funcţie de specificul domeniului de activitate ;

  • conduita etică şi profesională a persoanelor desemnate să facă parte din comisia care va ancheta cazul de hărţuire ;
  • nu pot face parte din comisia de anchetă niciuna dintre persoanele implicate direct sau indirect în evenimentele sesizate şi conducătorul unităţii;
  • după caz, face parte din comisie reprezentantul salariaţilor ;
  • nevoia de a include persoane cu competenţe în domeniu, respectiv expert/tehnician egalitate de şanse;
  • posibilitatea de a introduce în cadrul echipei un expert extern.

       Comisia de primire şi soluţionare a cazurilor de hărţuire pe criteriul de sex şi hărţuire morală la locul de muncă, denumită în continuare comisia va fi constituită din cel puţin 3 membri titulari şi un membru supleant. De asemenea, comisia va avea un secretar cu următoarele atribuţii:

  1. primirea şi înregistrarea plângerilor/sesizărilor în registrul special al comisiei;
  2. convocarea comisiei;
  3. redactarea proceselor verbale întocmite în cadrul comisiei;
  4. păstrează documentele elaborate/gestionate, atât în format electronic cât şi pe suport de hârtie. Comisia are următoarele atribuţii:
  5. asigură informarea oricărui salariat, referitor la politicile şi legislaţia în vigoare;
  6. asigură suport şi consiliere pentru angajaţii afectaţi de un incident de tip hărţuire, situaţiile expuse fiind confidenţiale şi analizate cu atenţia cuvenită;
  7. participă nemijlocit la soluţionarea plângerilor formulate de salariaţi, în legătură cu situaţiile de comportament necorespunzător, indiferent dacă aceste plângeri sunt formale sau informale;
  8. raportează managerului toate situaţiile de tip hărţuire care îi sunt aduse la cunoştinţă;
  9. cooperează cu angajaţii în toate situaţiile în care aceştia sunt solicitaţi să furnizeze informaţii relevante pentru soluţionarea unui caz de hărţuire;
  10. gestionează procesele de soluţionare a plângerilor şi/sau a măsurilor disciplinare, împreună cu conducerea institutiei/angajatorului

 

 

  1. PROCEDURA DE PLÂNGERE/SESIZARE ŞI DE SOLUŢIONARE

     Procedurile de plângere/sesizare şi de soluţionare, realizate la nivelul angajatorilor au caracter administrativ.

      7.1  PROCEDURA INFORMALĂ

    Angajaţii care sunt supuşi hărţuirii, ar trebui, dacă este posibil, să informeze presupusul hărţuitor că percepe comportamentul în cauză drept nedorit şi deranjant.

    Pot apărea situaţii de hărţuire în relaţii inegale, adică între o persoană cu funcţie de conducere şi o persoană cu funcţie de execuţie. De asemenea, pot exista situaţii în care nu este posibil ca victima să îl informeze pe presupusul hărţuitor cu privire la faptul că percepe comportamentul în cauză drept nedorit şi deranjant, de exemplu presupusul hărţuitorul poate fi chiar persoana desemnată cu gestionarea cazurilor de hărţuire sau superiorul victimei.

      7.2   PROCEDURA FORMALĂ

    Dacă o victimă nu poate aborda direct un presupus hărţuitor, el/ea va aborda superiorul ierarhic al presupusului hărţuitor despre comportamentul nedorit şi deranjant. De asemenea va comunica unui alt reprezentant cu rol de conducere a instituţiei/angajatorului/reprezentantul salariaţilor sau reprezentantul sindical. În acest context, persoanele menţionate mai sus, se vor asigura că victima este informată corespunzător astfel că alegerea în mod informal a soluţionării problemei nu exclude posibilitatea ca victima să-şi dorească şi o rezolvare formală, în cazul în care hărţuirea continuă;

Atunci când persoana responsabilă/comisia de primire şi soluţionare a cazurilor primeşte o plângere/sesizare de hărţuire, acesta trebuie:

  1. să înregistreze plângerea/sesizarea şi informaţiile relevante în registru;
  2. să se asigure că victima înţelege procedurile pentru soluţionarea plângerii/sesizării;
  3. să păstreze o evidenţă confidenţială a tuturor discuţiilor;
  4. să respecte alegerea victimei;
  5. să se asigure că victima ştie că poate depune plângere/sesizare şi la alte instituţii care au competenţe în domeniul hărţuirii.

Pe parcursul procedurii de soluţionare a plângerii/sesizării, victima are dreptul de a beneficia de suportul unui consilier din cadrul instituţiei/angajatorului.

Victima poate fi asistată de un reprezentat sindical sau al salariaţilor pe parcursul procedurii de soluţionare a plângerii/sesizării.

Comisia se asigură de informarea victimei cu privire la posibilitatea de a solicita consiliere juridică sau psihologică.

Tabelul cu persoanele responsabile, respectiv membrii comisiei şi funcţia lor va fi afişat la avizier și diseminat tuturor angajaţilor.

Primarul Municipiului Marghita are rolul de a pune în aplicare Ghidul fără a putea face parte din comisie cu excepţia situaţiilor în care prezenţa acestuia este obligatorie (de ex: superiorul ierarhic al presupusului hărţuitor).

Desemnarea unei alte persoane responsabile se poate face numai printr-un act administrativ al conducătorului ins tituţiei/angajatorului.

 

PASUL 1 – DEPUNEREA PLÂNGERII/SESIZĂRII:

Plângerea/sesizarea poate fi formulată de persoana vătămată în formă scrisă (olograf sau electronic, dar obligatoriu asumată prin semnătură de către victimă, cu respectarea protecţiei datelor de identitate, în vederea asigurării protecţiei acesteia) sau verbală (discuţie cu persoanele responsabile, în urma căreia se va întocmi un proces verbal).

 

PASUL 2 – RAPORTUL DE CAZ

Ccomisia care a primit plângerea/sesizarea va demara realizarea unui raport de caz, care va cuprinde:

  • Datele din plângere

Vor fi înregistrate imediat toate informaţiile relevante furnizate în plângere: datele, orele şi faptele incidentului/incidentelor.

  • Date rezultate din procesul de îndrumare si consiliere a victimei

Persoana responsabilă/comisia sesizată trebuie:

  • să comunice victimei posibilităţile de soluţionare şi să analizeze solicitările acesteia şi să clarifice opiniile victimei cu privire la rezultatul droit şi să consemneze decizia luată;
  • să o îndrume către consiliere psihologică, juridică şi să consemneze măsura propusă şi agreată
  1. să se asigure că se păstrează un registru confidenţial despre desfăşurarea anchetei.
  • Date rezultate din procesul de audiere şi consiliere a persoanei presupuse a fi înfăptuit acte de hărţuire

Persoana responsabilă/Comisia sesizată trebuie:

  1. să ofere posibilitatea presupusului hărţuitor să răspundă plângerii;
  2. să se asigure că presupusul hărţuitor înţelege mecanismul de reclamare;
  3. să informeze presupusul hărţuitor cu privire la politica instituţiei în cazul hărţuirii, hărţuirii sexuale, dar şi cu privire la legislaţia naţională în domeniu;
  4. să informeze presupusul hărţuitor cu privire la posibilele sancţiuni;
  5. să faciliteze, dacă este cazul şi doar în urma acordului prealabil al victimei, discuţiile între cele două părţi;
  6. să se asigure că se păstrează un registru confidenţial despre desfăşurarea anchetei.

            Raportul de caz se realizează în termen de maxim 7 zile lucrăroare de la depunerea plăngerii/sesizării. Prin raportul de caz persoana responsabilă/comisia propune conducătorului, daca este cazul, măsuri de protecţie a victimei cu respectarea prevederilor legale.

 

PASUL 3 – ANCHETA

Raportul de caz este înaintat, în funcţie de măsurile dispuse: departamentului de resurse umane/conducerii instituţiei/expertului egalitate de şanse/consilierului de etică.

Comisia trebuie:

  1. să intervieveze separat victima şi persoana acuzată;
  2. să intervieveze separat alte părţi terţe relevante;
  3. să întocmească un raport al anchetei, care să cuprindă sesizarea, investigaţiile, constatările şi măsurile dispuse;
  4. în cazul în care faptele au avut loc, să propună modalităţi de soluţionare a sesizării, luând în considerare care este soluţia potrivită pentru victimă, prin consultare cu aceasta;
  5. în cazul în care nu poate determina dacă faptele au avut loc sau nu, să facă recomandări, pentru a se asigura că nu este afectat climatul de muncă respectiv: informare, conştientizare, grupuri de suport;
  6. să ţină o evidenţă a tuturor acţiunilor întreprinse;
  7. să asigure păstrarea confidenţialităţii tuturor înregistrărilor referitoare la cazul investigat;
  8. să se asigure că procesul de soluţionare al plângerii/sesizării se realizează, cel mai târziu în termen de 45 de zile lucrătoare de la data la care a fost făcută plângerea/sesizarea.

 

  • SOLUŢIONAREA plângerii/sesizării

     Soluţionarea plângerii/sesizării reprezintă etapa finală a procedurii, în cadrul căreia persoana responsabilă/comisia de primire şi soluţionare a cazurilor întocmeşte un raport final prin care detaliază investigaţiile, constatările şi măsurile propuse, după caz şi pe care îl va înainta conducerii instituţiei/angaj atorului.

  • PLÂNGERE / SESIZARE EXTERNĂ

          Un angajat care a fost supus hărţuirii poate, de asemenea, să facă o plângere la alte instituţii care au competenţe în domeniul hărţuirii. Aceste plângeri se pot face conform prevederilor Legii nr. 202/2002 republicată, cu modificările şi completările ulterioare la:

  • Inspectoratul Teritorial de Muncă
  • Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
  • Instanţele de judecată competente, de drept comun
  • Organele de cercetare penala dacă hărţuirea este atât de gravă, încât se încadrează în formele prevăzute de Codul Penal.

 

 

  1. SANCŢIUNI

Orice persoană care, în urma finalizării procedurii de plângere/sesizare, a fost găsită vinovată de hărţuire, poate fi supusă sancţiunilor prevăzute de:

–  Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

  • Legea nr. 286/2009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare;
  • Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;

– Ordonanţa Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Natura sancţiunilor va depinde de gravitatea şi amploarea actelor de hărţuire. Se vor aplica sancţiuni proporţionale, pentru a se asigura că incidentele de hărţuire nu sunt tratate ca fiind comportamente normale/tolerabile.

Sancţiunile aplicabile angajatorului/conducătorului se regăsesc în Legea nr.167/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, precum şi pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi se aplică proporţional cu gravitatea faptelor.

 

 

 

  1. MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Conducerea Municipiului Marghita cunoaşte importanţa monitorizării Ghidului privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriu de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă şi se va asigura de aplicarea acestuia.

Conducătorii serviciilor, compartimentelor şi responsabilii cu gestionarea cazurilor de hărţuire vor monitoriza şi raporta conducerii unitatii modalitatea de respectare a aplicării prevederilor Ghidului, în primul trimestru al fiecărui an, pentru anul precedent, inclusiv numărul de incidente înregistrate şi modul în care acestea au fost soluţionate, precum şi recomandările trasate.