Biserica cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”
Parohia Ortodoxă Română Marghita II
Prima parohie ortodoxă în Marghita a fost înființată în anul 1925, preot paroh fiind părintele Hălbac Cornel, absolvent al Seminarului Teologic din Arad.
Întrucât nu exista un locaș de cult ortodox, organele locale de atunci au asigurat două încăperi în cadrul primăriei, necesare celebrării serviciului divin. Odată cu începerea construcțiilor cazărmilor pentru Unitatea nr.2 Fortificații, s-au procurat fonduri atât pentru construirea locuințelor ofițerilor și subofițerilor, cât și pentru construirea unei școli românești și a unei biserici ortodoxe.
Construirea primei biserici ortodoxe în Marghita, situată pe strada Nicolae Bălcescu, a început în anul 1936, cu sprijinul armatei române și al Guvernului României[1]. Piatra de temelie pentru noua biserică a fost sfințită de către episcopul martir Nicolae Popovici al Oradiei în 12 iulie 1936. În calitate de paroh, preotul Hălbac Cornel a supravegheat îndeaproape lucrările la noul locaș de cult, iar târnosirea bisericii făcându-se în anul 1966.
Creșterea populației orașului Marghita în perioada anilor 1960-1990, inclusiv a credincioșilor ortodocși, prin stabilirea în localitate a multor familii de români venite din comunele din împrejurimi sau din alte părți de țară, angajați în industria locală, comerț, servicii, a dus la cerința imperioasă a ridicării unui lăcaș de cult mai încăpător.
Libertatea poporului român adusă de Revoluția din decembrie 1989 a permis începerea unui astfel de demers. În ziua de 6 mai 1990, episcopul vicar al Oradiei, Preasfințitul Episcop dr. Ioan Mihălțan, a oficiat slujba de sfințire a pietrei de temelie și a locului viitoarei biserici, de dimensiunile unei catedrale, a doua biserică ortodoxă din Marghita, preoți ortodocși în Marghita fiind Pop Aurel (protopop al Marghitei) și Ciobai Gheorghe (secretar protopopesc). În același an încep lucrările la construcția bisericii, sub îndrumarea protopopului Marghitei, preotul Pop Aurel.
Spațiul aferent construcției este un teren care a aparținut comunității evreiești din Marghita și donat, în anul 1990, în favoarea bisericii ortodoxe. Noul locașul de cult este poziționat central, pe strada Calea Republicii – numărul 55, având în proximitate, în partea de sud-est, Colegiul Național ”Octavian Goga” Marghita – instituția principală de învățământ a orașului, în partea de nord-vest, baza hotelieră, ștrandul termal și sediul filialei Marghita a Universității de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad, în partea de sud, gara CFR și autogara, iar în împrejurime, blocuri de locuințe, centre comerciale și sediile unor bănci.
Partea de arhitectură a fost coordonată de arhitectul orădean Ernest Pafka. Stilul construcției este cel bizantin, cu elemente arhitecturale actualizate, păstrând însă detaliile originale. În interior aspectul arhitectonic a urmărit crearea unui spațiu confortabil și modern de participare la sfintele slujbe. Se remarcă balcoanele așezate în sistem de amfiteatru.
Partea de rezistență a construcției a fost făcută de S.C Proiect Bihor (prin inginerii Stoicea Ștefan, Pantea Zaharia și Ioan Haiduc). Construcția a necesitat încă de la început și necesită până la finalizare cheltuieli foarte mari, fondurile fiind asigurate din donațiile credincioșilor și sponsorizări a unor societăți, firme locale sau din țară[2].
Preotul paroh Ciobai Gheorghe (protopop între anii 1995-2007) s-a îngrijit, în perioada 1990-2007, de începerea și finalizarea fundației și a demisolului, de ridicarea zidurilor, turnurilor și cupolelor, de turnarea celor trei clopote, având o bogată activitate administrativ-bisericească.
În anul 2007 a fost înființată Parohia Ortodoxă Marghita II, iar biserica nou construită, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, a devenit biserică parohială.
Între anii 2007-2015, sub conducerea protopopului Șugar Ioan, sprijinit de consiliul parohial și de preotul coslujitor Pop Ioan Bogdan, s-a amenajat demisolul bisericii cu toate dotările necesare săvârșirii cultului divin.
Interiorul demisolului a fost consacrat ca spațiu liturgic începând cu data de 15 iulie 2007, când, în cadrul liturghiei arhierești, lucrările au fost binecuvântate de către Preasfințitul Sofronie al Oradiei.
Ulterior, s-a finalizat execuția acoperișului cu tablă din cupru, s-au acoperit cupola centrală și turnurile și s-au montat crucile. De asemenea, s-au executat tencuielile interioare și exterioare, s-au executat și montat ferestrele termopan din lemn de stejar triplu stratificat, precum și ușile principale, care au fost sculptate în lemn masiv de stejar cu simboluri liturgice bizantine. S-au placat fațadele exterioare ale întregii biserici cu clinker în nuanțe crem și maro și s-a executat icoana mozaic, pe frontispiciul bisericii, reprezentând pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Totodată, s-au turnat treptele de la intrarea în biserică, s-a proiectat și executat rețeaua de încălzire centrală în pardoseală și rețeaua de cabluri electrice, s-au realizat racordurile la rețelele de apă și canalizare, s-a început lucrarea iconostasului, sculptat în lemn masiv de stejar[3].
În perioada octombrie 2015 – octombrie 2016, în urma decesului protopopului Șugar Ioan, funcția de paroh și implicit de coordonator al lucrărilor, a fost preluată de preotul Șipoș Ioan, care a realizat câteva amenajări exterioare.
Din luna octombrie 2016 și până în prezent sub purtarea de grijă și implicarea neobosită a protopopului Cotrău Călin-Gheorghe s-a finalizat lucrarea de sculptură în lemn masiv de stejar a iconostasului împreună cu elementele de iconografie, pictate în stilul bizantin, ambele lucrări fiind executate de maeștrii sculptori și iconografi ai familiei Vasile Cozma din Moldova (Târgu-Neamț).
S-a placat întreaga suprafață a pardoselei din biserică, precum și treptele exterioare cu plăci din granit, în culori marmorate de bej și maro. S-a finalizat și s-a pus în funcțiune atât rețeaua de încălzire prin pardoseală cât și rețeaua electrică împreună cu iluminatul interior și exterior, la care s-a adăugat și stația de sonorizare și amplificare prin difuzoare.
De asemenea s-au mai efectuat, în exterior: împrejmuirea cu gard, asfaltarea curții interioare, porțile și balustradele din fier forjat, zidirea unui lumânărar.
În demisolul bisericii s-a amenajat o bibliotecă cu numeroase volume de cărți, arhiva parohială și necropola protoiereilor unde se află înmormântați vrednicii de pomenire ctitori și protopopi ai Marghitei, Pop Aurel, Ciobai Gheorghe și Șugar Ioan.
În data de 21 octombrie 2018, în anul centenar, biserica a fost târnosită de către Prea Sfințitul Părinte Episcop Sofronie, Episcopul Oradiei, înconjurat de un impresionant sobor de preoți și diaconi, cu participarea a numeroase oficialități și a unui număr mare de credincioși.
În prezent, se află în curs de execuție, pictura interioară a bisericii, realizată în tehnica „fresco”, în stil bizantin, brâncovenesc.
Șirul preoților slujitori:
preot paroh Șugar Ioan perioada 2007-2015 (protopop 2007-2015)
preot slujitor Pop Ioan-Bogdan perioada 2007 până în prezent
preot slujitor Pop Aurel perioada 2008-2009 (protopop 1981-1995)
preot paroh Șipoș Ioan perioada 2015-2016
preot paroh Cotrău Călin-Gheorghe (protopop perioada 2015 până în prezent)
Bibliografie:
- Arhiva Parohiei Ortodoxe Marghita I
- Arhiva Parohiei Ortodoxe Marghita II
- Monografia orașului Marghita, Editura Primus, 2007
[1] Arhiva Parohiei Ortodoxe Marghita I
[2] Monografia orașului Marghita, Editura Primus, 2007, p.212
[3] Arhiva Parohiei Ortodoxe Marghita II