Din punct de vedere istoric, municipiul Marghita face parte din tinutul Bihorului ( Tara Crisurilor ). Dupa o veche legenda, Marghita ca asezamant omenesc ar fi existat inca de prin anii 500 dupa Hristos, fiind situata in spatiul vechii Dacii libere romanizate. Spre finele primului mileniu , Marghita impreuna cu tot tinutul Bihorului faceau parte din tinutul voievodatului lui Menumorut.
Legendele povestesc ca numele asezarii a avut, de-a lungul vremii, trei variante: Marghiurita, Margitfalva si Marghita. Prima zice ca numele vine de la campul cu margarete, in timp ce alta sustine ca localitatea, aflandu-se vremelnic pe domeniul fiicei regelui maghiar, numita Margit, a luat numele acesteia. Unii istorici sustin ca denumirea provine de la o mica bisericuta cu hramul Sfintei Margareta, care ar fi existat pe aceste meleaguri cu secole in urma.
Prima atestare documentara a asezarii dateaza din anul 1216. Dovezile arheologice atesta ca, inca de la inceputul sec.XIII, pe dealul numit Dealul Viilor, in partea de rasarit a actualului oras, exista un grup redus de case ( intre 16-40 ) cu o populatie mixta de romani si maghiari.
Inca din perioada Evului Mediu, Marghita a fost considerata un puternic centru mestesugaresc cu targ unde, vinerea, se adunau oamenii din zona Bistrei, Barcaului, Husasaului si Ierului, traditii care se pastreaza si astazi.
Marghita a avut statutul de targ inca de prin anul 1500, dar a cunoscut o mai mare dezvoltare in epoca moderna. Creste numarul manufacturilor si se diversifica productia de piata. In localitate lucra un numar mare de mestesugari: cizmari, fierari, olari si croitori.
La mijlocul secolului al XIX-lea, Marghita avea in jur de 5000 de locuitori, dupa primul razboi mondial cca 7000, iar la jumatatea secolului XX, populatia orasului s-a ridicat la peste 10 000 de locuitori. Dupa al doilea razboi mondial, Marghita a cunoscut o dezvoltare riguroasa din punct de vedere economic, transformandu-se intr-o comuna industrial-agrara, cu puternice ateliere si fabrici de confectii imbracaminte si incaltaminte, mobila, masini-unelte si puternice unitati agro-zootehnice.
Evolutia localitatii de la centru de plasa, raion, iar in 1967 oras, demonstreaza dezvoltarea dinamica a actualului centru administrativ.
Revolutia din 1989, care a dus la prabusirea regimului comunist, a deschis si pentru Marghita un drum nou. S-a inceput procesul de privatzare, s-au restituit pamanturile si s-au infiintat mai multe societati comerciale private. Multi oameni si-au deschis propria afacere. Partidele politice democratice, interzise de comunisti timp de 5 decenii, isi fac din nou simtita prezenta.
In 23 decembrie 2003 Marghia a fost declarat Municipiu.
Municipiul Marghita are ca subdiviziuni administrativ-teritoriale doua sate: Ghenetea si Chet.
Prima atestare documentara a satului Ghenetea este din anul 1332. S-au descoperit dovezi arheologice inca din sec.III-IV, care sunt atribuite dacilor liberi din bazinul Barcaului.
In ceea ce priveste satul Chet, prima atestare documentara este din anul 1397. S-au descoperit dovezi arheologice din epoca bronzului pe fosta ferma Lukasky.