CODUL ETIC ŞI DE INTEGRITATE ACTUALIZAT AL FUNCŢIONARILOR PUBLICI ŞI AL PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN CADRUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI MARGHITA

21/02/2020

GENERALITĂŢI

Codul etic şi de integritate actualizat al funcţionarilor publici şi al personalului contractual din cadrul Primăriei Municipiului Marghita defineşte valorile şi principiile de conduită care trebuie aplicate în relaţiile dintre angajaţi, în relaţia angajaţilor cu instituţia precum şi în relaţia acestora cu mediul extern al instituţiei. În acelaşi timp serveşte drept ghid pentru creşterea răspunderii şi a implicării salariaţilor – funcţionari publici şi personal contractual.

Principiile detaliate în cadrul acestui Cod etic şi de integritate actualizat stabilesc reguli esenţiale de comportament şi de etică aplicabilă întregului personal al Primăriei Municipiului Marghita.

Regulile astfel stabilite prin prezentul cod nu se substituie în niciun caz legilor şi reglementărilor aplicabile în domeniul administraţiei publice.

Fiecare angajat al instituţiei, indiferent de forma de încadrare – funcţionar public sau personal contract, trebuie să respecte prezentul Cod etic şi de integritate. Nerespectarea prevederilor cuprinse în prezentul cod atrage răspunderea disciplinară a salariatului care îl încalcă, în condiţiile legii.

În cadrul instituţiei, conducătorii de compartimente, prin deciziile luate şi exemplul personal sprijină şi promovează valorile etice şi integritatea profesională şi personală a salariaţilor. Deciziile şi exemplul personal trebuie să reflecte:

valorificarea competenţei profesionale;
valorificarea transparenţei şi probităţii în activitate;
conformitatea cu legile, regulamentele, regulile şi politicile instituţiei;
tratamentul echitabil şi respectarea indivizilor;
iniţiativa prin exemplu;
respectarea confidenţialităţii informaţiilor;
relaţiile loiale cu colaboratorii;
caracterul complet şi exact al operaţiilor şi documentaţiilor;
modul profesional de abordare a informaţiilor financiare.

CAPITOLUL I

DOMENIUL DE APLICARE ŞI PRINCIPII GENERALE

Domeniul de aplicare

Art. 1. (1) Prezentul cod etic şi de integritate actualizat, numit în continuare cod etic, reglementează normele de conduită profesională a salariaţilor, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului Municipiului Marghita şi instituţiile subordonate.

(2) Normele de etică profesională, prevăzute de prezentul cod, sunt obligatorii pentru funcţionarii publici şi personal contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului Municipiului Marghita şi instituţiile subordonate.

Obiective

Art. 2. Obiectivele prezentului cod etic urmăresc să asigure o bună administrare în realizarea interesului public, precum şi eliminarea birocraţiei şi a faptelor de corupţie, prin:

a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei;
b) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între personal şi instituţie, precum şi între instituţie şi mediul său extern.

Principii generale

Art. 3. (1) Principiile care guvernează conduita profesională a a funcţionarilor publici şi a personalului contractual sunt cele prevãzute la art. 368 al Titlului I a Părții a VI-a din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ:

a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării; b) prioritatea interesului public, în exercitarea funcţiei deţinute; c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare; d) profesionalismul, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate; e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii sunt obligate să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes altul decât interesul public, în exercitarea funcţiei deţinute; f) integritatea morală, principiu conform căruia persoanelor care ocupă diferite categorii de funcţii le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie; g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri; h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea diferitelor categorii de funcţii ocupanţii acestora trebuie să fie de bună-credinţă; i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate în exercitarea diferitelor categorii de funcţii sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor; j) responsabilitatea şi răspunderea, principiu potrivit căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii răspund în conformitate cu prevederile legale atunci când atribuţiile de serviciu nu au fost îndeplinite corespunzător.

(2) Principiile care guverneaza protecţia avertizării în interes public sunt următoarele:

a) principiul legalităţii, conform căruia autorităţile publice, instituţiile publice şi celelalte unităţi prevăzute la art. 2 din Legea nr.571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, au obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, normele procedurale, libera concurenţă şi tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice, potrivit legii;
b) principiul supremaţiei interesului public, conform căruia, în înţelesul legii, ordinea de drept, integritatea,imparţialitatea şi eficienţa autorităţilor publice şi instituţiilor publice sunt ocrotite şi promovate de lege;
c) principiul responsabilităţii, conform căruia orice persoană care semnalează încălcări ale legii este datoare să susţină reclamaţia cu date sau indicii privind fapta săvârşită;
d) principiul nesancţionării abuzive, conform căruia nu pot fi sancţionate persoanele care reclamă ori sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancţiuni inechitabile şi mai severe pentru alte abateri disciplinare.

În cazul avertizării în interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natura să împiedice avertizarea în interes public.

e) principiul bunei administrări, conform căruia autorităţile publice, instituţiile publice sunt datoare să îşi desfăşoare activitatea în realizarea interesului general, cu un grad ridicat de profesionalism, în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate a folosirii resurselor;
f) principiul bunei conduite, conform căruia este ocrotit şi încurajat actul de avertizare în interes public cu privire la aspectele de integritate publică şi buna administrare, cu scopul de a spori capacitatea administrativă şi prestigiul autorităţilor publice şi al instituţiilor publice;
g) principiul echilibrului, conform căruia nici o persoană nu se poate prevala de prevederile legale pentru a diminua sancţiunea administrativă sau disciplinară pentru o faptă a sa mai gravă;
h) principiul bunei-credinţe, conform căruia este ocrotită persoana încadrată într-o autoritate publică, instituţie publică sau în altă unitate bugetară care a făcut o sesizare, convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii.

(3) În înţelesul prezentului cod etic şi de integritate, expresiile şi termenii prevăzuţi la art.3 din Legea nr.571/ 2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, au aceleaşi semnificaţii.

(4) De asemenea, principiile generale aplicabile administraţiei publice, potrivit Titlului III din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ, sunt următoarele:

1) Principiul legalităţii: Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, precum şi personalul acestora au obligaţia de a acţiona cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi a tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte.

2) Principiul egalităţii: Beneficiarii activităţii autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice au dreptul de a fi trataţi în mod egal, într-o manieră nediscriminatorie, corelativ cu obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice de a trata în mod egal pe toţi beneficiarii, fără discriminare pe criteriile prevăzute de lege.

3) Principiul transparenţei: (a) În procesul de elaborare a actelor normative, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a informa şi de a supune consultării şi dezbaterii publice proiectele de acte normative şi de a permite accesul cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, precum şi la datele şi informaţiile de interes public, în limitele legii. (b) Beneficiarii activităţilor administraţiei publice au dreptul de a obţine informaţii de la autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, iar acestea au obligaţia corelativă a acestora de a pune la dispoziţia beneficiarilor informaţii din oficiu sau la cerere, în limitele legii.

4) Principiul proporţionalităţii: Formele de activitate ale autorităţilor administraţiei publice trebuie să fie corespunzătoare satisfacerii unui interes public, precum şi echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementările sau măsurile autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice sunt iniţiate, adoptate, emise, după caz, numai în urma evaluării nevoilor de interes public sau a problemelor, după caz, a riscurilor şi a impactului soluţiilor propuse.

5) Principiul satisfacerii interesului public: Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, precum şi personalul din cadrul acestora au obligaţia de a urmări satisfacerea interesului public înaintea celui individual sau de grup. Interesul public naţional este prioritar faţă de interesul public local.

6) Principiul imparţialităţii: Personalul din administraţia publică are obligaţia de a-şi exercita atribuţiile legale, fără subiectivism, indiferent de propriile convingeri sau interese.

7) Principiul continuităţii: Activitatea administraţiei publice se exercită fără întreruperi, cu respectarea prevederilor legale.

8) Principiul adaptabilităţii: Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice au obligaţia de a satisface nevoile societăţii.

CAPITOLUL II

NORME GENERALE DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ

Asigurarea prestării unor servicii de calitate

Art. 4. (1) Personalul din cadrul aparatului de specialitate al primarului Municipiului Marghita şi instituţiile subordonate are obligaţia de a-şi desfăşura activitatea potrivit obiectivelor stabilite de către instituţie, prin realizarea sarcinilor de serviciu conform fişei postului şi Regulamentului de organizare şi funcţionare.

(2) În exercitarea atribuţiilor de serviciu personalul contractual are obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea instituţiei.

Respectarea Constituţiei şi a legilor

Art. 5. (1) Funcţionarii publici şi angajaţii contractuali au obligaţia ca prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.

(2) Angajaţii trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor deţinute.

Loialitatea faţă de Primăria municipiului Marghita

Art. 6. (1) Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul instituţiei, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.

(2) Funcţionarilor publici şi personalului contractual le este interzis:

a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea instituţiei, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele în care instituţia este implicată;
b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care instituţia are calitatea de parte;
c) să dezvăluie informaţii care nu sunt interes public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei;
e) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

(3) Dezvăluirea informaţiilor care nu au interes public sau remiterea documentelor care conţin asemenea informaţii, la solicitarea reprezentanţilor unei alte autorităţi ori instituţii publice, este permisă numai cu acordul primarului sau a persoanelor delegate de acesta în acest sens;

Libertatea opiniilor

Art. 7. (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea.

(2) În activitatea lor, angajaţii au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate.

(3) În exprimarea opiniilor, angajaţii trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

Activitatea publică

Art. 8. (1) Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către personalul desemnat în acest sens de conducătorul instituţiei, în condiţiile legii.

(2) Persoanele desemnate să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de primar.

(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, angajaţii care participă la activităţi sau dezbateri publice, au obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al instituţiei.

Activitatea politică

Art. 9. Personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului Municipiului Marghita şi instituţiile subordonate îi este interzis:

a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
c) să afişeze, în cadrul instituţiei, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora;
c) să colaboreze, atât în cadrul relaţiilor de serviciu, cât şi în afara acestora, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice;
d) să facă parte din conducerea partidelor politice sau organizaţiilor politice;
e) conform Ordinului M.F. nr. 252/2004 privind Codul de conduită etică a auditorului intern, funcţionarii publici care ocupă funcţia de auditor intern trebuie să fie neutri din punct de vedere politic, în scopul îndeplinirii în mod imparţial a activităţilor, în acest sens ei trebuie să îşi menţină independenţa faţă de orice influenţe politice;

Folosirea imaginii proprii

Art. 10. În considerarea funcţiei publice sau a funcţiei contractuale pe care o deţin, funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia de a nu permite utilizarea numelui sau a imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.

Cadrul relaţiilor în exercitarea atribuţiilor funcţiei

Art. 11. (1) În relaţiile cu personalul instituţiei precum şi cu persoanele fizice sau juridice, salariaţii sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate.

(2) Funcţionarii publici şi personalul contractual au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei, prin:

a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
b) dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;
c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.

(3) Funcţionarii publici şi personalul contractual trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor de serviciu care implică relaţii cu oamenii şi să elimine orice formă de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.

(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale şi profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficienţa activităţii, precum şi creşterea calităţii serviciului prestat, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la alin. (1)-(3) şi de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.

Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale

Art. 12. (1) Funcţionarii publici şi personalul contractual care reprezintă instituţia în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe, seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi instituţiei pe care o reprezintă.

(2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state, personalului contractual îi este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.

(3) În deplasările externe angajaţii sunt obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi obiceiurilor ţării gazdă.

Interdicţia privind acceptarea cadourilor, serviciilor şi avantajelor

Art. 13. (1) Funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul instituţiei nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de serviciu, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.

(2) În cazul primirii unor bunuri cu titlu gratuit, în cadrul participării la acţiuni de protocol, în exercitarea funcţiei deţinute, angajaţii sunt obligaţi să declare bunurile respective şi să respecte toate prevederile legale în vigoare cu privire la acest aspect.

Participarea la procesul de luare a deciziilor

Art. 14. (1) În procesul de luare a deciziilor, angajaţii au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.

(2) Angajaţilor le este interzis să promită luarea unei decizii de către instituţia în care îşi desfăşoară activitatea, către alţi funcţionari din alte instituţii, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

Obiectivitate în evaluare

Art. 15. (1) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere, personalul de conducere are obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei în instituţia în care îşi desfăşoară activitatea, pentru personalul din subordine.

(2) Personalul de conducere are obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.

(3) Se interzice personalului de conducere să favorizeze sau să defavorizeze accesul ori promovarea în vreo funcţie pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute la art. 3 din prezentul cod.

Folosirea prerogativelor de putere publică şi folosirea abuzivă a atribuţiilor funcţiei deţinute

Art. 16. (1) Este interzisă folosirea de către functionarii publici şi personalul contractual în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcţiei deţinute.

(2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control, funcţionarilor publici şi personalului contractual le este interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

(3) Angajaţilor le este interzis să folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcţiei deţinute, pentru a influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri.

(4) Funcţionarilor publici şi personalului contractual care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica Primăriei municipiului Marghita pentru realizarea acestora.

Utilizarea resurselor publice

Art. 17. (1) Salariaţii Primăriei Municipiului Marghita sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii de interes public şi privat a statului sau a Municipiului Marghita şi să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

(2) Personalul are obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând instituţiei numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei deţinute şi să prevină deteriorarea, vandalizarea sau utilizarea incorectă a acestora.

(3) Este interzisă utilizarea logisticii instituţiei pentru activităţi în interes personal sau care nu au legătură cu sarcinile de serviciu.

(4) Angajaţii trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.

(5) Orice risipă, folosire incorectă, distrugere sau furt al bunurilor instituţiei, de care se ia cunoştinţă trebuie comunicate fără întârziere superiorului direct.

(6) La încetarea raportului de serviciu sau a contractului individual de muncă, angajaţii au obligaţia de a returna bunurile primite spre folosinţă, precum şi să predea şefului ierarhic dosarele sau lucrările instrumentate în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri

Art. 18. (1) Orice angajat din cadrul Primăriei Municipiului Marghita poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a instituţiei, supus vânzării în condiţiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:

a) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;
b) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces;
c) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;

(2) Dispoziţiile alin.(1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun.

(3) Angajaţilor din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Marghita le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată ale statului sau ale Municipiului Marghita, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.

(4) Prevederile alin.(1) – (3) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia conflictului de interese.

CAPITOLUL III

COORDONAREA, MONITORIZAREA SI CONTROLUL APLICĂRII NORMELOR DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ PENTRU FUNCŢIONARII PUBLICI ŞI PENTRU PERSONALUL CONTRACTUAL

Art. 19. (1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici coordonează, monitorizează şi controlează aplicarea normelor prevăzute de codul etic şi de integritate pentru funcţionarii publici.

(2) Ministerul Administraţiei şi Internelor coordonează şi controlează aplicarea normelor prevăzute de codul etic si de integritate, atât pentru funcţia publicã cât şi pentru personalul contractual.

(3) Prin activitatea sa, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici nu poate influenţa derularea procedurii de lucru a comisiilor de disciplină din cadrul Primăriei municipiului Marghita, activitate desfăşurată în conformitate cu prevederile HG nr.1344/2007 privind Normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, cu modificările şi completările ulterioare;

(4) Prin activitatea sa Ministerul Administraţiei şi Internelor nu poate influenţa derularea procedurii disciplinare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, desfăşurată în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003-Codul muncii, republicată, cu modificările şi completarile ulterioare.

Sesizarea

Art. 20. (1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Ministerul Administraţiei şi Internelor pot fi sesizate de orice persoană cu privire la:

a) încălcarea prevederilor prezentului Cod de către funcţionarii publici şi personalul contractual;
b) constrângerea sau ameninţarea exercitată asupra funcţionarului public sau asupra personalului contractual pentru a-l determina să încalce dispoziţiile legale în vigoare ori să le aplice necorespunzător.

(2) Sesizarea prevăzută la alin. (1) nu exclude sesizarea comisiei de disciplină competente potrivit legii, din cadrul Primăriei municipiului Marghita.

(3) Funcţionarii publici nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în nici un fel pentru sesizarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici sau a comisiei de disciplină competente, potrivit legii.

(4) Angajaţii contractuali nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în nici un fel pentru sesizarea cu bună-credinţă a organelor disciplinare competente, în condiţiile legii.

Soluţionarea sesizării

Art. 21. (1) Rezultatele activităţii de cercetare pentru funcţionarii publici se consemnează într-un raport, pe baza căruia Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici va formula o recomandare către Primăria Municipiului Marghita cu privire la modul de soluţionare a situaţiei cu care a fost sesizată.

(2) Rezultatele activităţii de centralizare a sesizărilor sau petiţiilor pentru personalul contractual se consemnează într-un raport pe baza căruia Ministerul Administraţiei şi Internelor va formula recomandări către Primăria Municipiului Marghita cu privire la modul de corectare a deficienţelor constatate.

(3) Recomandările Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi Ministerului Administraţiei şi Internelor vor fi comunicate:

a) funcţionarului public, personalului contractual sau persoanei care a făcut sesizarea,
b) funcţionarului public sau personalului contractual care face obiectul sesizării,
c) primarului Municipiului Marghita.

(4) În termen de 30 de zile lucrătoare de la data soluţionării, Primăria Municipiului Marghita are obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici sau după caz Ministerului Administraţiei şi Internelor, modul de soluţionare a măsurilor prevăzute în recomandare.

Avertizarea privind fapte de încălcare a legii

Art. 22. (1) Semnalarea unor fapte de încălcare a legii de către funcţionarii publici şi personalul contractual, prevăzute de lege ca fiind abateri disciplinare, contravenţii sau infracţiuni, constituie avertizare în interes public şi priveşte:

a) infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau în legatură cu serviciul;
b) infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene;
c) practici sau tratamente preferenţiale ori discriminatorii în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
d) încălcarea prevederilor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese;
e) folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;
f) partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepţia persoanelor alese sau numite politic;
g) încălcări ale legii în privinţa accesului la informaţii şi a transparenţei decizionale;
h) încălcarea prevederilor legale privind achiziţiile publice şi finanţările nerambursabile;
i) incompetenţa sau neglijenţa în serviciu;
j) evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare şi eliberare din funcţie;
k) încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;
l) emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare;
m) administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public şi privat al Primăriei municipiului Marghita;
n) încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public.

(2) Sesizarea privind încălcarea legii sau a normelor deontologice şi profesionale, conform art. 3 alin.2 lit „h”poate fi făcută, alternativ sau cumulativ:

a) şefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale, potrivit alin.(1);
b) primarului municipiului Marghita, chiar dacă nu se poate identifică exact făptuitorul;
c) comisiei de disciplină din cadrul Primăriei municipiului Marghita;
d) organelor judiciare;
e) organelor însărcinate cu constatarea şi cercetarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor;
f) comisiilor parlamentare;
g) mass-media;
h) organizaţiilor profesionale, sindicale sau patronale;
i) organizaţiilor neguvernamentale.

Protecţia funcţionarilor publici şi a personalului contractual

Art. 23. (1) În faţa comisiei de disciplină sau a altor organe similare beneficiază de protecţie după cum urmează:

a) avertizorii în interes public beneficiază de prezumţia de buna-credinţă, în conditiile art. 3 alin. (2) lit. h), până la proba contrară;
b) la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de disciplină sau alte organisme similare din cadrul Primăriei municipiului Marghita au obligaţia de a invita un reprezentant al sindicatului.

Anunţul se face prin adresa cu cel putin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii raportului şi a sancţiunii disciplinare aplicate. Comunicarea adresei se face cu semnătura de primire.

(2) În situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este şef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuţii de control, inspecţie şi evaluare a avertizorului, comisia de disciplină sau alt organism similar va asigura protecţia avertizorului, ascunzându-i identitatea.

(3) În cazul avertizărilor în interes public, prevăzute la art.22 lit. „a” şi lit.”b”, se vor aplica din oficiu măsurile de protecţie referitoare la protecţia datelor de identitate a martorului protejat, prevăzute la art. 12 alin. (2) lit. „a” din Legea nr. 682/2002, republicată, privind protecţia martorilor, cu modificările și completările ulterioare.

(4) În litigiile de muncă sau în cele privitoare la raporturile de serviciu, instanţa poate dispune anularea sancţiunii disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor, dacă sancţiunea a fost aplicată ca urmare a unei avertizări în interes public, făcută cu bună-credinţă.

(5) Instanţa verifică proporţionalitatea sancţiunii aplicate avertizorului pentru o abatere disciplinară, prin compararea cu practica sancţionării sau cu alte cazuri similare din cadrul aceleiaşi autorităţi publice, instituţii publice sau unităţi bugetare, pentru a înlătura posibilitatea sancţionării ulterioare şi indirecte a actelor de avertizare în interes public, protejate prin Legea nr.571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează incălcări ale legii.

Rolul Primăriei municipiului Marghita şi a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici

Art. 24. (1) În scopul aplicării eficiente a dispoziţiilor prezentului cod etic, primarul municipiului Marghita desemnează un funcţionar public, de regulă din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită (art.451 (3), OUG 57/2019).

(2) Consilierul de etică exercită următoarele atribuţii, potrivit art. 454 din OUG 57/2019:

a) monitorizează modul de aplicare şi respectare a principiilor şi normelor de conduită de către funcţionarii publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice şi întocmeşte rapoarte şi analize cu privire la acestea;
b) desfăşoară activitatea de consiliere etică, pe baza solicitării scrise a funcţionarilor publici sau la iniţiativa sa atunci când funcţionarul public nu i se adresează cu o solicitare, însă din conduita adoptată rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia;
c) elaborează analize privind cauzele, riscurile şi vulnerabilităţile care se manifestă în activitatea funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice şi care ar putea determina o încălcare a principiilor şi normelor de conduită, pe care le înaintează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, şi propune măsuri pentru înlăturarea cauzelor, diminuarea riscurilor şi a vulnerabilităţilor;
d) organizează sesiuni de informare a funcţionarilor publici cu privire la normele de etică, modificări ale cadrului normativ în domeniul eticii şi integrităţii sau care instituie obligaţii pentru autorităţile şi instituţiile publice pentru respectarea drepturilor cetăţenilor în relaţia cu administraţia publică sau cu autoritatea sau instituţia publică respectivă;
e) semnalează practici sau proceduri instituţionale care ar putea conduce la încălcarea principiilor şi normelor de conduită în activitatea funcţionarilor publici;
f) analizează sesizările şi reclamaţiile formulate de cetăţeni şi de ceilalţi beneficiari ai activităţii autorităţii sau instituţiei publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relaţia directă cu cetăţenii şi formulează recomandări cu caracter general, fără a interveni în activitatea comisiilor de disciplină;
g) poate adresa în mod direct întrebări sau aplica chestionare cetăţenilor şi beneficiarilor direcţi ai activităţii autorităţii sau instituţiei publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relaţia cu publicul, precum şi cu privire la opinia acestora despre calitatea serviciilor oferite de autoritatea sau instituţia publică respectivă;

(3) Analizele prevăzute la alin.(2) pct.”c” aprobate de primarul municipiului Marghita, se comunică funcţionarilor publici din cadrul primăriei şi serviciilor publice subordonate Consiliului Local al municipiului al Marghita și se transmit trimestrial, la termenele şi în forma standard stabilite prin instrucţiuni ale A.N.F.P.;

(4) Rapoartele Primăriei municipiului Marghita privind respectarea normelor de conduită sunt centralizate de A.N.F.P. într-o bază de date necesară pentru:

a) identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor de conduită profesională, inclusiv a constrângerilor sau ameninţărilor exercitate asupra unui funcţionar public pentru a-l determina să încalce dispoziţiile legale în vigoare ori să le aplice necorespunzător;
b) identificarea modalităţilor de prevenire a încălcării normelor de conduită profesională;
c) adoptarea măsurilor privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.

Conflictul de interese privind funcţionarii publici şi personalul contractual

Art. 25. (1) Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o funcţie publică are un interes personal de natura patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care ii revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

(2) Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei si supremaţia interesului public.

(3) Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice;

(4) În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat sa se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunostinţă.

(5) În cazurile prevăzute la alin.(3), primarul la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauză, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.

(6) Încălcarea dispoziţiilor alin.(4) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.

(7) În sensul Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, reprezintă situaţii potenţial generatoare de conflict de interese orice situaţii care ar putea duce la apariţia unui conflict de interese în sensul art. 59 (conflictul de interese), cum ar fi următoarele, reglementate cu titlu exemplificativ:

a) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a persoanelor care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi ori a persoanelor care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi;
b) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi;
c) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane despre care se constată sau cu privire la care există indicii rezonabile/informaţii concrete că poate avea, direct ori indirect, un interes personal, financiar, economic sau de altă natură, ori se află într-o altă situaţie de natură să îi afecteze independenţa şi imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare;
d) situaţia în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontractantul propus/terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi semnificativi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire;
e) situaţia în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire.

Incompatibilităţi privind funcţionarii publici şi personalul contractual

Art.26. (1) Incompatibilităţile privind funcţiile publice sunt cele reglementate de Constituţie, de O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi dispoziţiile Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, actualizată.

(2) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice alta funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică.

(3) Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:

a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;
b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale;
c) în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public;

(4) Nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (3) lit. a) si c), funcţionarul public care este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să reprezinte sau să participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare.

(5) Funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale sau alte unităţi cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (3) lit. c) nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţă de specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici.

(6) Funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătura cu funcţia publică pe care o exercită.

(7) În situaţia prevăzută la alin. (3) lit. b), la încheierea mandatului demnitarului, funcţionarul public este reîncadrat în funcţia publică deţinută sau într-o funcţie similară.

Art.27. (1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.;

(2) Persoanele care se află în situaţia prevăzută la alin. (1) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe;

(3) Orice persoana poate sesiza existenta situaţiilor prevăzute la alin. (1);

(4) Situaţiile prevăzute la alin. (1) şi neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (2) se constată de către şeful ierarhic superior al funcţionarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcţionarii publici soţi sau rude de gradul I.

Art.28. (1) Funcţionarii publici pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării stiinţifice, al creaţiei literar-artistice şi în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public potrivit fişei postului.

(2) In situaţia funcţionarilor publici care desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1), documentele care alcătuiesc dosarul profesional sunt gestionate de către autoritatea sau instituţia publică la care acestia sunt numiţi.

Art.29. (1) Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într-o funcţie de demnitate publică.

(2) Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspenda:

a) pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales;
b) până la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publică, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit.

Art.30. (1) Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.

(2) Excepţie fac funcţionarii publici care ocupă o funcţie de auditor intern, care trebuie să fie neutri din punct de vedere politic.

(3) Funcţionarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi să exprime sau să apere în mod public poziţiile unui partid politic.

CAPITOLUL IV

PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI REGULI DE CONDUITĂ ETICĂ ALE AUDITORILOR INTERNI DIN CADRUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI MARGHITA

Art. 31. Scopul Codului privind conduita etică a auditorului intern este crearea cadrului etic necesar desfăşurării profesiei de auditor intern, astfel încât acesta să îşi îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii instituţiei sau autorităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea.

Obiective

Art. 32. Realizarea scopului prezentului cod privind conduita etică a auditorului intern presupune îndeplinirea următoarelor obiective:

a) performanţa – profesia de auditor intern presupune desfăşurarea unei activităţi la cei mai ridicaţi parametri, în scopul îndeplinirii cerinţelor interesului public, în condiţii de economicitate, eficacitate şi eficienţă;
b) profesionalismul – profesia de auditor intern presupune existenţa unor capacităţi intelectuale şi experienţe dobândite prin pregătire şi educaţie şi printr-un cod de valori şi conduită comun tuturor auditorilor interni;
c) calitatea serviciilor – constă în competenţa auditorilor interni de a-şi realiza sarcinile ce le revin cu obiectivitate, responsabilitate, sârguinţă şi onestitate;
d) încrederea – în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, auditorii interni trebuie să promoveze cooperarea şi bunele relaţii cu ceilalţi auditori interni şi în cadrul profesiunii, iar sprijinul şi cooperarea profesională, echilibrul şi corectitudinea sunt elemente esenţiale ale profesiei de auditor intern, deoarece încrederea publică şi respectul de care se bucură un auditor intern reprezintă rezultatul realizărilor cumulative ale tuturor auditorilor interni;
e) conduita – auditorii interni trebuie să aibă o conduită ireproşabilă atât pe plan profesional, cât şi personal;
f) credibilitatea – informaţiile furnizate de rapoartele şi opiniile auditorilor interni trebuie să fie fidele realităţii şi de încredere.

Principii fundamentale

Art. 33. În desfăşurarea activităţii auditorii interni sunt obligaţi să respecte următoarele principii fundamentale:

a) Integritatea – auditorul intern trebuie să fie corect, onest şi incoruptibil, integritatea fiind suportul încrederii şi credibilităţii acordate raţionamentului auditorului intern.
b) Independenţa şi obiectivitatea – independenţa faţă de entitatea auditată şi oricare alte grupuri de interese este indispensabilă; auditorii interni trebuie să depună toate eforturile pentru a fi independenţi în tratarea problemelor aflate în analiză; auditorii interni trebuie să fie independenţi şi imparţiali atât în teorie, cât şi în practică; în toate problemele legate de munca de audit independenţa auditorilor interni nu trebuie să fie afectată de interese personale sau exterioare; auditorii interni au obligaţia de a nu se implica în acele activităţi în care au un interes legitim/întemeiat; obiectivitatea – auditorii interni trebuie să manifeste obiectivitate şi imparţialitate în redactarea rapoartelor, care trebuie să fie precise şi obiective; concluziile şi opiniile formulate în rapoarte trebuie să se bazeze exclusiv pe documentele obţinute şi analizate conform standardelor de audit; auditorii interni trebuie să folosească toate informaţiile utile primite de la entitatea auditată şi din alte surse. De aceste informaţii trebuie să se ţină seama în opiniile exprimate de auditorii interni în mod imparţial. Auditorii interni trebuie, de asemenea, să analizeze punctele de vedere exprimate de entitatea auditată şi, în funcţie de pertinenţa acestora, să formuleze opiniile şi recomandările proprii; auditorii interni trebuie să facă o evaluare echilibrată a tuturor circumstanţelor relevante şi să nu fie influenţaţi de propriile interese sau de interesele altora în formarea propriei opinii.
c) Confidenţialitatea – auditorii interni sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele despre care iau cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor lor; este interzis ca auditorii interni să utilizeze în interes personal sau în beneficiul unui terţ informaţiile dobândite în exercitarea atribuţiilor de serviciu. În cazuri excepţionale auditorii interni pot furniza aceste informaţii numai în condiţiile expres prevăzute de normele legale în vigoare.
d) Competenţa profesională – auditorii interni sunt obligaţi să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu cu profesionalism, competenţă, imparţialitate şi la standarde internaţionale, aplicând cunoştinţele, aptitudinile şi experienţa dobândite.
e) Neutralitatea politică – auditorii interni trebuie să fie neutri din punct de vedere politic, în scopul îndeplinirii în mod imparţial a activităţilor; în acest sens ei trebuie să îşi menţină independenţa faţă de orice influenţe politice; auditorii interni au obligaţia ca în exercitarea atribuţiilor ce le revin să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.

Reguli de conduită

Art. 34. Regulile de conduită sunt norme de comportament pentru auditorii interni şi reprezintă un ajutor pentru interpretarea principiilor şi aplicarea lor practică, având rolul să îndrume din punct de vedere etic auditorii interni.

Integritatea:
a) exercitarea profesiei cu onestitate, bună-credinţă şi responsabilitate;
b) respectarea legii şi acţionarea în conformitate cu cerinţele profesiei;
c) respectarea şi contribuţia la obiectivele etice legitime ale entităţii;
d) se interzice auditorilor interni să ia parte cu bună ştiinţă la activităţi ilegale şi angajamente care discreditează profesia de auditor intern sau entitatea publică din care fac parte.
Independenţa şi obiectivitatea:
a) se interzice implicarea auditorilor interni în activităţi sau în relaţii care ar putea să fie în conflict cu interesele entităţii publice şi care ar putea afecta o evaluare obiectivă;
b) se interzice auditorilor interni să asigure unei entităţi auditate alte servicii decât cele de audit şi consultanţă;
c) se interzice auditorilor interni, în timpul misiunii lor, să primească din partea celui auditat avantaje de natură materială sau personală care ar putea să afecteze obiectivitatea evaluării lor;
d) auditorii interni sunt obligaţi să prezinte în rapoartele lor orice documente sau fapte cunoscute de ei, care în caz contrar ar afecta activitatea structurii auditate.
Confidenţialitatea: se interzice folosirea de către auditorii interni a informaţiilor obţinute în cursul activităţii lor în scop personal sau într-o manieră care poate fi contrară legii ori în detrimentul obiectivelor legitime şi etice ale entităţii auditate.
Competenţa:
a) auditorii interni trebuie să se comporte într-o manieră profesională în toate activităţile pe care le desfăşoară, să aplice standarde şi norme profesionale şi să manifeste imparţialitate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
b) auditorii interni trebuie să se angajeze numai în acele misiuni pentru care au cunoştinţele, aptitudinile şi experienţa necesare;
c) auditorii interni trebuie să utilizeze metode şi practici de cea mai bună calitate în activităţile pe care le realizează; în desfăşurarea auditului şi în elaborarea rapoartelor auditorii interni au datoria de a adera la postulatele de bază şi la standardele de audit general acceptate;
d) auditorii interni trebuie să îşi îmbunătăţească în mod continuu cunoştinţele, eficienţa şi calitatea activităţii lor; şeful compartimentului de audit public intern, respectiv conducătorul entităţii publice, trebuie să asigure condiţiile necesare pregătirii profesionale a auditorilor interni, perioada alocată în acest scop fiind de minimum 15 zile lucrătoare pe an;
e) auditorii interni trebuie să aibă un nivel corespunzător de studii de specialitate, pregătire şi experienţă profesionale elocvente;
f) auditorii interni trebuie să cunoască legislaţia de specialitate şi să se preocupe în mod continuu de creşterea nivelului de pregătire, conform standardelor internaţionale;
g) se interzice auditorilor interni să îşi depăşească atribuţiile de serviciu.

Art. 35. Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern/organul ierarhic superior verifică respectarea prevederilor Codului privind conduita etică a auditorului intern de către compartimentele de audit public intern şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauză.

Art. 36. Prevederile prezentului Cod sunt obligatorii pentru toţi auditorii interni din cadrul Primăriei municipiului Constanţa. Conducătorul structurii de audit public intern are responsabilitatea să se asigure că toţi auditorii interni cunosc valorile şi principiile conţinute în Codul privind conduita etică a auditorului intern şi acţionează în consecinţă.

CAPITOLUL V

VALORILE FUNDAMENTALE

Angajamentul

Art.37. Angajamentul presupune dorinţa fiecărui salariat şi a conducerii UAT Marghita de a progresa în exercitarea funcţiei deţinute şi de a-şi îmbunătăţi performanţele, conform planurilor de acţiune decise de comun acord, pentru a asigura prestarea unor servicii de calitate.

Lucrul în echipă

Art.38. (1) Personalul trebuie să conlucreze şi să primească sprijin din partea conducerii şi să manifeste spirit de echipă în relaţiile intercolegiale.

(2) Cooperarea şi colegialitatea în cadrul compartimentelor sau al unor grupuri de lucru (comisii) reprezintă o protecţie faţă de erorile profesionale şi faţă de fraude, asigurând transparenţa rezultatelor şi conducând la creşterea valorii muncii.

Transparenţa internă şi externă

Art.39. Pe plan intern transparenţa însemnă împărţirea succesului, dar şi a dificultăţilor. Aceasta permite rezolvarea rapidă a dificultăţilor, înainte să se agraveze şi să provoace prejudicii instituţiei, echipei sau partenerilor instituţiei.

Art.40. Pe plan extern, transparenţa înseamnă dezvoltarea relaţiilor cu partenerii instituţiei care trebuie pusă sub dublă constrângere: a încrederii şi a eticii.

Demnitatea umană

Art.41. Fiecare persoană este unică şi trebuie să i se respecte demnitatea.

Art.42. Fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii. Toţi oamenii sunt trataţi cu demnitate cu privire la modul lor de viaţă, cultură, credinţele şi valorile personale.

CAPITOLUL VI

REGULILE DE COMPORTAMENT ŞI CONDUITĂ ÎN RELAŢIILE INTERNE

Art.43. Reguli de comportament şi conduită în relaţia coleg – coleg.

a) Între colegi trebuie să existe cooperare şi susţinerea reciprocă motivat de faptul că toţi angajaţii sunt mobilizaţi pentru realizarea unor obiective comune, iar comunicarea prin transferul de informaţii între colegi este esenţială în soluţionarea cu eficienţă a problemelor.
b) Colegii îşi datorează respect reciproc, consideraţie, dreptul la opinie, eventualele divergenţe, nemulţumiri, apărute între aceştia soluţionându-se fără să afecteze relaţia de colegialitate, evitându-se utilizarea cuvintelor, a expresiilor şi gesturilor inadecvate, manifestând atitudine reconciliantă.
c) Între colegi trebuie să existe sinceritate şi corectitudine, opiniile exprimate să corespundă realităţii, eventualele nemulţumiri dintre colegi să fie exprimate direct netendenţios.
d) Relaţia dintre colegi trebuie să fie egalitară, bazată pe recunoaşterea profesională, pe colegialitate şi pe performanţă;
e) Înţelegere, respect şi sprijin pentru persoanele cu nevoi speciale;
f) În relaţia dintre colegi trebuie permanent promovat spiritul de echipă, deciziile fiind luate prin consens, manifestându-se deschidere la sugestiile colegilor admiţând critica în mod constructiv şi responsabil dacă este cazul, să împărtăşească din cunoştinţele şi experienţa acumulată în scopul promovării reciproce a progresului profesional;

g). Obligaţia de asistenţă între angajaţi, materializată în suplinirea colegială, acordarea de sprijin în activitatea desfăşurată, cooperarea cu bună credinţă în cadrul proiectelor ce implică participarea mai multor persoane.

Art.44. Constituie încălcări ale principiului colegialităţii:

a) discriminarea, hărţuirea de gen, etnică sau sub orice altă formă, folosirea violenţei fizice sau psihice, limbajul ofensator ori abuzul de autoritate la adresa unui membru al instituţiei, indiferent de poziţia ocupată de acesta în cadrul instituţiei;
b) promovarea sau tolerarea unor comportamente dintre cele descrise în acest articol de către personalul de conducere din instituţie;
c) discreditarea în mod injust a activităţii sau a modului de lucru al unui coleg;
d) formularea în faţa unei persoane din interiorul sau exteriorul instituţiei a unor comentarii lipsite de curtoazie la adresa pregătirii profesionale, a ţinutei fizice sau morale ori a unor aspecte ce ţin de viaţa privată a unui coleg;
e) formularea repetată de plângeri sau sesizări vădit neîntemeiate la adresa unui coleg.

CAPITOLUL VII

SANCŢIUNI. MODUL DE SOLUŢIONARE A RECLAMAŢIILOR

Art. 45. (1) Fiecare angajat are datoria de a cunoaşte şi respecta prevederile prezentului Cod etic.

(2) Încălcarea dispoziţiilor prezentului cod etic atrage răspunderea disciplinară a angajaţilor din cadrul Primăriei Municipiului Marghita, în condiţiile legii şi ale prevederilor Regulamentului Intern.

(3) Organele cu atribuţii disciplinare au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare, în condiţiile legii.

(4) Angajaţii nu pot fi sancţionati sau prejudiciaţi în niciun fel pentru sesizarea cu bună-credinţă a organelor cu atribuţii disciplinare competente, în condiţiile legii, cu privire la cazurile de încălcare a normelor de conduită.

(5) În cazurile în care faptele savârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.

(6) Angajaţii răspund potrivit legii în cazurile în care, prin faptele savârsite cu încălcarea normelor de conduită profesională, creează prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

Art.46. (1) Persoana însărcinată cu monitorizarea respectării dispoziţiilor prezentului Cod este funcţionarul responsabil pentru consiliere etică, desemnat în condiţiile prevederilor art. 451 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2019, numit consilier de etică.

(2) Consilierul de etică acordă consultanţă şi asistenţă angajaţilor instituţiei cu privire la respectarea normelor de conduită.

(3) Consilierul de etică poate fi sesizat în scris de către orice persoană fizică, organ sau organism care a constatat încălcarea normelor de etică de către un angajat din cadrul Primăriei Municipiului Marghita.

(4) Sesizarea va indica în mod explicit numele persoanei care se face vinovată de încălcarea codului etic, faptele imputate acestuia precum şi datele de identificare ale celui care face sesizarea.

(5) Consilierul consilierului de etică de etică are obligaţia de a înainta sesizarea către Comisia de disciplină competentă, în termen de 2 zile de la primirea acesteia, pentru cercetarea aspectelor sesizate.

Art.47. Orice persoană din cadrul Primăriei Municipiului Marghita care are cunoştinţă de încălcări ale regulilor şi regulamentelor de orice fel, care pot prejudicia activitatea şi imaginea instituţiei, sau au ca efect neîndeplinirea obiectivelor acesteia, are obligaţia de a înştiinţa deîndată şeful ierarhic.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIŢII FINALE

Art.48. Prezentul cod este completat de drept cu prevederile următoarelor acte normative: O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ; Legea nr.53/2003, privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr.571/2004, privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi alte instituţii care semnalează încălcări ale legii; Legea nr.251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei; Legea nr.161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr.78/2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr.176/2010, privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative; Ordinul MFP nr.252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduită etică a auditorului intern; OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Art.49. Prevederile prezentului Cod etic nu au caracter limitativ, orice alte dispoziţii speciale în materie sunt aplicabile categoriilor de salariaţi cărora le sunt adresate.

Art.50. Prezentul cod etic intră în vigoare la data comunicării şi va fi adus la cunoştinţa fiecărui angajat din cadrul instituţiei, pe bază de semnătură, prin grija şefilor de compartimente se vor asigura că personalul din subordine cunoaşte şi respectă prevederile Codului etic.

GENERALITĂŢI

Regulile astfel stabilite prin prezentul cod nu se substituie în niciun caz legilor şi reglementărilor aplicabile în domeniul administraţiei publice.

valorificarea competenţei profesionale;
valorificarea transparenţei şi probităţii în activitate;
conformitatea cu legile, regulamentele, regulile şi politicile instituţiei;
tratamentul echitabil şi respectarea indivizilor;
iniţiativa prin exemplu;
respectarea confidenţialităţii informaţiilor;
relaţiile loiale cu colaboratorii;
caracterul complet şi exact al operaţiilor şi documentaţiilor;
modul profesional de abordare a informaţiilor financiare.

CAPITOLUL I

DOMENIUL DE APLICARE ŞI PRINCIPII GENERALE

Domeniul de aplicare

Obiective

Art. 2. Obiectivele prezentului cod etic urmăresc să asigure o bună administrare în realizarea interesului public, precum şi eliminarea birocraţiei şi a faptelor de corupţie, prin:

a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei;
b) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între personal şi instituţie, precum şi între instituţie şi mediul său extern.

Principii generale

a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării; b) prioritatea interesului public, în exercitarea funcţiei deţinute; c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare; d) profesionalismul, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate; e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii sunt obligate să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes altul decât interesul public, în exercitarea funcţiei deţinute; f) integritatea morală, principiu conform căruia persoanelor care ocupă diferite categorii de funcţii le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie; g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri; h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea diferitelor categorii de funcţii ocupanţii acestora trebuie să fie de bună-credinţă; i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate în exercitarea diferitelor categorii de funcţii sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor; j) responsabilitatea şi răspunderea, principiu potrivit căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii răspund în conformitate cu prevederile legale atunci când atribuţiile de serviciu nu au fost îndeplinite corespunzător.

(2) Principiile care guverneaza protecţia avertizării în interes public sunt următoarele:

a) principiul legalităţii, conform căruia autorităţile publice, instituţiile publice şi celelalte unităţi prevăzute la art. 2 din Legea nr.571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, au obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, normele procedurale, libera concurenţă şi tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice, potrivit legii;
b) principiul supremaţiei interesului public, conform căruia, în înţelesul legii, ordinea de drept, integritatea,imparţialitatea şi eficienţa autorităţilor publice şi instituţiilor publice sunt ocrotite şi promovate de lege;
c) principiul responsabilităţii, conform căruia orice persoană care semnalează încălcări ale legii este datoare să susţină reclamaţia cu date sau indicii privind fapta săvârşită;
d) principiul nesancţionării abuzive, conform căruia nu pot fi sancţionate persoanele care reclamă ori sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancţiuni inechitabile şi mai severe pentru alte abateri disciplinare.

În cazul avertizării în interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natura să împiedice avertizarea în interes public.

e) principiul bunei administrări, conform căruia autorităţile publice, instituţiile publice sunt datoare să îşi desfăşoare activitatea în realizarea interesului general, cu un grad ridicat de profesionalism, în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate a folosirii resurselor;
f) principiul bunei conduite, conform căruia este ocrotit şi încurajat actul de avertizare în interes public cu privire la aspectele de integritate publică şi buna administrare, cu scopul de a spori capacitatea administrativă şi prestigiul autorităţilor publice şi al instituţiilor publice;
g) principiul echilibrului, conform căruia nici o persoană nu se poate prevala de prevederile legale pentru a diminua sancţiunea administrativă sau disciplinară pentru o faptă a sa mai gravă;
h) principiul bunei-credinţe, conform căruia este ocrotită persoana încadrată într-o autoritate publică, instituţie publică sau în altă unitate bugetară care a făcut o sesizare, convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii.

(4) De asemenea, principiile generale aplicabile administraţiei publice, potrivit Titlului III din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ, sunt următoarele:

6) Principiul imparţialităţii: Personalul din administraţia publică are obligaţia de a-şi exercita atribuţiile legale, fără subiectivism, indiferent de propriile convingeri sau interese.

7) Principiul continuităţii: Activitatea administraţiei publice se exercită fără întreruperi, cu respectarea prevederilor legale.

8) Principiul adaptabilităţii: Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice au obligaţia de a satisface nevoile societăţii.

CAPITOLUL II

NORME GENERALE DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ

Asigurarea prestării unor servicii de calitate

Respectarea Constituţiei şi a legilor

(2) Angajaţii trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor deţinute.

Loialitatea faţă de Primăria municipiului Marghita

(2) Funcţionarilor publici şi personalului contractual le este interzis:

a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea instituţiei, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele în care instituţia este implicată;
b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care instituţia are calitatea de parte;
c) să dezvăluie informaţii care nu sunt interes public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei;
e) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

Libertatea opiniilor

(2) În activitatea lor, angajaţii au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate.

(3) În exprimarea opiniilor, angajaţii trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

Activitatea publică

Art. 8. (1) Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către personalul desemnat în acest sens de conducătorul instituţiei, în condiţiile legii.

(2) Persoanele desemnate să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de primar.

Activitatea politică

Art. 9. Personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului Municipiului Marghita şi instituţiile subordonate îi este interzis:

a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
c) să afişeze, în cadrul instituţiei, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora;
c) să colaboreze, atât în cadrul relaţiilor de serviciu, cât şi în afara acestora, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice;
d) să facă parte din conducerea partidelor politice sau organizaţiilor politice;
e) conform Ordinului M.F. nr. 252/2004 privind Codul de conduită etică a auditorului intern, funcţionarii publici care ocupă funcţia de auditor intern trebuie să fie neutri din punct de vedere politic, în scopul îndeplinirii în mod imparţial a activităţilor, în acest sens ei trebuie să îşi menţină independenţa faţă de orice influenţe politice;

Folosirea imaginii proprii

Cadrul relaţiilor în exercitarea atribuţiilor funcţiei

a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
b) dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;
c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.

Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale

(2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state, personalului contractual îi este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.

(3) În deplasările externe angajaţii sunt obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi obiceiurilor ţării gazdă.

Interdicţia privind acceptarea cadourilor, serviciilor şi avantajelor

Participarea la procesul de luare a deciziilor

Obiectivitate în evaluare

Folosirea prerogativelor de putere publică şi folosirea abuzivă a atribuţiilor funcţiei deţinute

Art. 16. (1) Este interzisă folosirea de către functionarii publici şi personalul contractual în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcţiei deţinute.

Utilizarea resurselor publice

(3) Este interzisă utilizarea logisticii instituţiei pentru activităţi în interes personal sau care nu au legătură cu sarcinile de serviciu.

(4) Angajaţii trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.

(5) Orice risipă, folosire incorectă, distrugere sau furt al bunurilor instituţiei, de care se ia cunoştinţă trebuie comunicate fără întârziere superiorului direct.

Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri

a) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;
b) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces;
c) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;

(2) Dispoziţiile alin.(1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun.

(4) Prevederile alin.(1) – (3) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia conflictului de interese.

CAPITOLUL III

COORDONAREA, MONITORIZAREA SI CONTROLUL APLICĂRII NORMELOR DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ PENTRU FUNCŢIONARII PUBLICI ŞI PENTRU PERSONALUL CONTRACTUAL

Sesizarea

Art. 20. (1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Ministerul Administraţiei şi Internelor pot fi sesizate de orice persoană cu privire la:

a) încălcarea prevederilor prezentului Cod de către funcţionarii publici şi personalul contractual;
b) constrângerea sau ameninţarea exercitată asupra funcţionarului public sau asupra personalului contractual pentru a-l determina să încalce dispoziţiile legale în vigoare ori să le aplice necorespunzător.

(2) Sesizarea prevăzută la alin. (1) nu exclude sesizarea comisiei de disciplină competente potrivit legii, din cadrul Primăriei municipiului Marghita.

(4) Angajaţii contractuali nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în nici un fel pentru sesizarea cu bună-credinţă a organelor disciplinare competente, în condiţiile legii.

Soluţionarea sesizării

(3) Recomandările Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi Ministerului Administraţiei şi Internelor vor fi comunicate:

a) funcţionarului public, personalului contractual sau persoanei care a făcut sesizarea,
b) funcţionarului public sau personalului contractual care face obiectul sesizării,
c) primarului Municipiului Marghita.

Avertizarea privind fapte de încălcare a legii

a) infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau în legatură cu serviciul;
b) infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene;
c) practici sau tratamente preferenţiale ori discriminatorii în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
d) încălcarea prevederilor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese;
e) folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;
f) partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepţia persoanelor alese sau numite politic;
g) încălcări ale legii în privinţa accesului la informaţii şi a transparenţei decizionale;
h) încălcarea prevederilor legale privind achiziţiile publice şi finanţările nerambursabile;
i) incompetenţa sau neglijenţa în serviciu;
j) evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare şi eliberare din funcţie;
k) încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;
l) emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare;
m) administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public şi privat al Primăriei municipiului Marghita;
n) încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public.

(2) Sesizarea privind încălcarea legii sau a normelor deontologice şi profesionale, conform art. 3 alin.2 lit „h”poate fi făcută, alternativ sau cumulativ:

a) şefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale, potrivit alin.(1);
b) primarului municipiului Marghita, chiar dacă nu se poate identifică exact făptuitorul;
c) comisiei de disciplină din cadrul Primăriei municipiului Marghita;
d) organelor judiciare;
e) organelor însărcinate cu constatarea şi cercetarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor;
f) comisiilor parlamentare;
g) mass-media;
h) organizaţiilor profesionale, sindicale sau patronale;
i) organizaţiilor neguvernamentale.

Protecţia funcţionarilor publici şi a personalului contractual

Art. 23. (1) În faţa comisiei de disciplină sau a altor organe similare beneficiază de protecţie după cum urmează:

a) avertizorii în interes public beneficiază de prezumţia de buna-credinţă, în conditiile art. 3 alin. (2) lit. h), până la proba contrară;
b) la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de disciplină sau alte organisme similare din cadrul Primăriei municipiului Marghita au obligaţia de a invita un reprezentant al sindicatului.

Rolul Primăriei municipiului Marghita şi a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici

(2) Consilierul de etică exercită următoarele atribuţii, potrivit art. 454 din OUG 57/2019:

a) monitorizează modul de aplicare şi respectare a principiilor şi normelor de conduită de către funcţionarii publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice şi întocmeşte rapoarte şi analize cu privire la acestea;
b) desfăşoară activitatea de consiliere etică, pe baza solicitării scrise a funcţionarilor publici sau la iniţiativa sa atunci când funcţionarul public nu i se adresează cu o solicitare, însă din conduita adoptată rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia;
c) elaborează analize privind cauzele, riscurile şi vulnerabilităţile care se manifestă în activitatea funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice şi care ar putea determina o încălcare a principiilor şi normelor de conduită, pe care le înaintează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, şi propune măsuri pentru înlăturarea cauzelor, diminuarea riscurilor şi a vulnerabilităţilor;
d) organizează sesiuni de informare a funcţionarilor publici cu privire la normele de etică, modificări ale cadrului normativ în domeniul eticii şi integrităţii sau care instituie obligaţii pentru autorităţile şi instituţiile publice pentru respectarea drepturilor cetăţenilor în relaţia cu administraţia publică sau cu autoritatea sau instituţia publică respectivă;
e) semnalează practici sau proceduri instituţionale care ar putea conduce la încălcarea principiilor şi normelor de conduită în activitatea funcţionarilor publici;
f) analizează sesizările şi reclamaţiile formulate de cetăţeni şi de ceilalţi beneficiari ai activităţii autorităţii sau instituţiei publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relaţia directă cu cetăţenii şi formulează recomandări cu caracter general, fără a interveni în activitatea comisiilor de disciplină;
g) poate adresa în mod direct întrebări sau aplica chestionare cetăţenilor şi beneficiarilor direcţi ai activităţii autorităţii sau instituţiei publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relaţia cu publicul, precum şi cu privire la opinia acestora despre calitatea serviciilor oferite de autoritatea sau instituţia publică respectivă;

(4) Rapoartele Primăriei municipiului Marghita privind respectarea normelor de conduită sunt centralizate de A.N.F.P. într-o bază de date necesară pentru:

a) identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor de conduită profesională, inclusiv a constrângerilor sau ameninţărilor exercitate asupra unui funcţionar public pentru a-l determina să încalce dispoziţiile legale în vigoare ori să le aplice necorespunzător;
b) identificarea modalităţilor de prevenire a încălcării normelor de conduită profesională;
c) adoptarea măsurilor privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.

Conflictul de interese privind funcţionarii publici şi personalul contractual

(3) Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice;

(6) Încălcarea dispoziţiilor alin.(4) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.

a) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a persoanelor care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi ori a persoanelor care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi;
b) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi;
c) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane despre care se constată sau cu privire la care există indicii rezonabile/informaţii concrete că poate avea, direct ori indirect, un interes personal, financiar, economic sau de altă natură, ori se află într-o altă situaţie de natură să îi afecteze independenţa şi imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare;
d) situaţia în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontractantul propus/terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi semnificativi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire;
e) situaţia în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire.

Incompatibilităţi privind funcţionarii publici şi personalul contractual

(2) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice alta funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică.

(3) Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:

a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;
b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale;
c) în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public;

(6) Funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătura cu funcţia publică pe care o exercită.

(7) În situaţia prevăzută la alin. (3) lit. b), la încheierea mandatului demnitarului, funcţionarul public este reîncadrat în funcţia publică deţinută sau într-o funcţie similară.

Art.27. (1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.;

(2) Persoanele care se află în situaţia prevăzută la alin. (1) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe;

(3) Orice persoana poate sesiza existenta situaţiilor prevăzute la alin. (1);

Art.29. (1) Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într-o funcţie de demnitate publică.

(2) Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspenda:

a) pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales;
b) până la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publică, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit.

Art.30. (1) Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.

(2) Excepţie fac funcţionarii publici care ocupă o funcţie de auditor intern, care trebuie să fie neutri din punct de vedere politic.

(3) Funcţionarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi să exprime sau să apere în mod public poziţiile unui partid politic.

CAPITOLUL IV

PRINCIPII FUNDAMENTALE ŞI REGULI DE CONDUITĂ ETICĂ ALE AUDITORILOR INTERNI DIN CADRUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI MARGHITA

Obiective

Art. 32. Realizarea scopului prezentului cod privind conduita etică a auditorului intern presupune îndeplinirea următoarelor obiective:

a) performanţa – profesia de auditor intern presupune desfăşurarea unei activităţi la cei mai ridicaţi parametri, în scopul îndeplinirii cerinţelor interesului public, în condiţii de economicitate, eficacitate şi eficienţă;
b) profesionalismul – profesia de auditor intern presupune existenţa unor capacităţi intelectuale şi experienţe dobândite prin pregătire şi educaţie şi printr-un cod de valori şi conduită comun tuturor auditorilor interni;
c) calitatea serviciilor – constă în competenţa auditorilor interni de a-şi realiza sarcinile ce le revin cu obiectivitate, responsabilitate, sârguinţă şi onestitate;
d) încrederea – în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, auditorii interni trebuie să promoveze cooperarea şi bunele relaţii cu ceilalţi auditori interni şi în cadrul profesiunii, iar sprijinul şi cooperarea profesională, echilibrul şi corectitudinea sunt elemente esenţiale ale profesiei de auditor intern, deoarece încrederea publică şi respectul de care se bucură un auditor intern reprezintă rezultatul realizărilor cumulative ale tuturor auditorilor interni;
e) conduita – auditorii interni trebuie să aibă o conduită ireproşabilă atât pe plan profesional, cât şi personal;
f) credibilitatea – informaţiile furnizate de rapoartele şi opiniile auditorilor interni trebuie să fie fidele realităţii şi de încredere.

Principii fundamentale

Art. 33. În desfăşurarea activităţii auditorii interni sunt obligaţi să respecte următoarele principii fundamentale:

a) Integritatea – auditorul intern trebuie să fie corect, onest şi incoruptibil, integritatea fiind suportul încrederii şi credibilităţii acordate raţionamentului auditorului intern.
b) Independenţa şi obiectivitatea – independenţa faţă de entitatea auditată şi oricare alte grupuri de interese este indispensabilă; auditorii interni trebuie să depună toate eforturile pentru a fi independenţi în tratarea problemelor aflate în analiză; auditorii interni trebuie să fie independenţi şi imparţiali atât în teorie, cât şi în practică; în toate problemele legate de munca de audit independenţa auditorilor interni nu trebuie să fie afectată de interese personale sau exterioare; auditorii interni au obligaţia de a nu se implica în acele activităţi în care au un interes legitim/întemeiat; obiectivitatea – auditorii interni trebuie să manifeste obiectivitate şi imparţialitate în redactarea rapoartelor, care trebuie să fie precise şi obiective; concluziile şi opiniile formulate în rapoarte trebuie să se bazeze exclusiv pe documentele obţinute şi analizate conform standardelor de audit; auditorii interni trebuie să folosească toate informaţiile utile primite de la entitatea auditată şi din alte surse. De aceste informaţii trebuie să se ţină seama în opiniile exprimate de auditorii interni în mod imparţial. Auditorii interni trebuie, de asemenea, să analizeze punctele de vedere exprimate de entitatea auditată şi, în funcţie de pertinenţa acestora, să formuleze opiniile şi recomandările proprii; auditorii interni trebuie să facă o evaluare echilibrată a tuturor circumstanţelor relevante şi să nu fie influenţaţi de propriile interese sau de interesele altora în formarea propriei opinii.
c) Confidenţialitatea – auditorii interni sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele despre care iau cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor lor; este interzis ca auditorii interni să utilizeze în interes personal sau în beneficiul unui terţ informaţiile dobândite în exercitarea atribuţiilor de serviciu. În cazuri excepţionale auditorii interni pot furniza aceste informaţii numai în condiţiile expres prevăzute de normele legale în vigoare.
d) Competenţa profesională – auditorii interni sunt obligaţi să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu cu profesionalism, competenţă, imparţialitate şi la standarde internaţionale, aplicând cunoştinţele, aptitudinile şi experienţa dobândite.
e) Neutralitatea politică – auditorii interni trebuie să fie neutri din punct de vedere politic, în scopul îndeplinirii în mod imparţial a activităţilor; în acest sens ei trebuie să îşi menţină independenţa faţă de orice influenţe politice; auditorii interni au obligaţia ca în exercitarea atribuţiilor ce le revin să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.

Reguli de conduită

Integritatea:
a) exercitarea profesiei cu onestitate, bună-credinţă şi responsabilitate;
b) respectarea legii şi acţionarea în conformitate cu cerinţele profesiei;
c) respectarea şi contribuţia la obiectivele etice legitime ale entităţii;
d) se interzice auditorilor interni să ia parte cu bună ştiinţă la activităţi ilegale şi angajamente care discreditează profesia de auditor intern sau entitatea publică din care fac parte.
Independenţa şi obiectivitatea:
a) se interzice implicarea auditorilor interni în activităţi sau în relaţii care ar putea să fie în conflict cu interesele entităţii publice şi care ar putea afecta o evaluare obiectivă;
b) se interzice auditorilor interni să asigure unei entităţi auditate alte servicii decât cele de audit şi consultanţă;
c) se interzice auditorilor interni, în timpul misiunii lor, să primească din partea celui auditat avantaje de natură materială sau personală care ar putea să afecteze obiectivitatea evaluării lor;
d) auditorii interni sunt obligaţi să prezinte în rapoartele lor orice documente sau fapte cunoscute de ei, care în caz contrar ar afecta activitatea structurii auditate.
Confidenţialitatea: se interzice folosirea de către auditorii interni a informaţiilor obţinute în cursul activităţii lor în scop personal sau într-o manieră care poate fi contrară legii ori în detrimentul obiectivelor legitime şi etice ale entităţii auditate.
Competenţa:
a) auditorii interni trebuie să se comporte într-o manieră profesională în toate activităţile pe care le desfăşoară, să aplice standarde şi norme profesionale şi să manifeste imparţialitate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
b) auditorii interni trebuie să se angajeze numai în acele misiuni pentru care au cunoştinţele, aptitudinile şi experienţa necesare;
c) auditorii interni trebuie să utilizeze metode şi practici de cea mai bună calitate în activităţile pe care le realizează; în desfăşurarea auditului şi în elaborarea rapoartelor auditorii interni au datoria de a adera la postulatele de bază şi la standardele de audit general acceptate;
d) auditorii interni trebuie să îşi îmbunătăţească în mod continuu cunoştinţele, eficienţa şi calitatea activităţii lor; şeful compartimentului de audit public intern, respectiv conducătorul entităţii publice, trebuie să asigure condiţiile necesare pregătirii profesionale a auditorilor interni, perioada alocată în acest scop fiind de minimum 15 zile lucrătoare pe an;
e) auditorii interni trebuie să aibă un nivel corespunzător de studii de specialitate, pregătire şi experienţă profesionale elocvente;
f) auditorii interni trebuie să cunoască legislaţia de specialitate şi să se preocupe în mod continuu de creşterea nivelului de pregătire, conform standardelor internaţionale;
g) se interzice auditorilor interni să îşi depăşească atribuţiile de serviciu.

CAPITOLUL V

VALORILE FUNDAMENTALE

Angajamentul

Lucrul în echipă

Art.38. (1) Personalul trebuie să conlucreze şi să primească sprijin din partea conducerii şi să manifeste spirit de echipă în relaţiile intercolegiale.

Transparenţa internă şi externă

Art.40. Pe plan extern, transparenţa înseamnă dezvoltarea relaţiilor cu partenerii instituţiei care trebuie pusă sub dublă constrângere: a încrederii şi a eticii.

Demnitatea umană

Art.41. Fiecare persoană este unică şi trebuie să i se respecte demnitatea.

CAPITOLUL VI

REGULILE DE COMPORTAMENT ŞI CONDUITĂ ÎN RELAŢIILE INTERNE

Art.43. Reguli de comportament şi conduită în relaţia coleg – coleg.

a) Între colegi trebuie să existe cooperare şi susţinerea reciprocă motivat de faptul că toţi angajaţii sunt mobilizaţi pentru realizarea unor obiective comune, iar comunicarea prin transferul de informaţii între colegi este esenţială în soluţionarea cu eficienţă a problemelor.
b) Colegii îşi datorează respect reciproc, consideraţie, dreptul la opinie, eventualele divergenţe, nemulţumiri, apărute între aceştia soluţionându-se fără să afecteze relaţia de colegialitate, evitându-se utilizarea cuvintelor, a expresiilor şi gesturilor inadecvate, manifestând atitudine reconciliantă.
c) Între colegi trebuie să existe sinceritate şi corectitudine, opiniile exprimate să corespundă realităţii, eventualele nemulţumiri dintre colegi să fie exprimate direct netendenţios.
d) Relaţia dintre colegi trebuie să fie egalitară, bazată pe recunoaşterea profesională, pe colegialitate şi pe performanţă;
e) Înţelegere, respect şi sprijin pentru persoanele cu nevoi speciale;
f) În relaţia dintre colegi trebuie permanent promovat spiritul de echipă, deciziile fiind luate prin consens, manifestându-se deschidere la sugestiile colegilor admiţând critica în mod constructiv şi responsabil dacă este cazul, să împărtăşească din cunoştinţele şi experienţa acumulată în scopul promovării reciproce a progresului profesional;

Art.44. Constituie încălcări ale principiului colegialităţii:

a) discriminarea, hărţuirea de gen, etnică sau sub orice altă formă, folosirea violenţei fizice sau psihice, limbajul ofensator ori abuzul de autoritate la adresa unui membru al instituţiei, indiferent de poziţia ocupată de acesta în cadrul instituţiei;
b) promovarea sau tolerarea unor comportamente dintre cele descrise în acest articol de către personalul de conducere din instituţie;
c) discreditarea în mod injust a activităţii sau a modului de lucru al unui coleg;
d) formularea în faţa unei persoane din interiorul sau exteriorul instituţiei a unor comentarii lipsite de curtoazie la adresa pregătirii profesionale, a ţinutei fizice sau morale ori a unor aspecte ce ţin de viaţa privată a unui coleg;
e) formularea repetată de plângeri sau sesizări vădit neîntemeiate la adresa unui coleg.

CAPITOLUL VII

SANCŢIUNI. MODUL DE SOLUŢIONARE A RECLAMAŢIILOR

Art. 45. (1) Fiecare angajat are datoria de a cunoaşte şi respecta prevederile prezentului Cod etic.

(3) Organele cu atribuţii disciplinare au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare, în condiţiile legii.

(5) În cazurile în care faptele savârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.

(6) Angajaţii răspund potrivit legii în cazurile în care, prin faptele savârsite cu încălcarea normelor de conduită profesională, creează prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

(2) Consilierul de etică acordă consultanţă şi asistenţă angajaţilor instituţiei cu privire la respectarea normelor de conduită.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIŢII FINALE

Art.49. Prevederile prezentului Cod etic nu au caracter limitativ, orice alte dispoziţii speciale în materie sunt aplicabile categoriilor de salariaţi cărora le sunt adresate.

CODUL ETIC ŞI DE INTEGRITATE ACTUALIZAT AL FUNCŢIONARILOR PUBLICI ŞI AL PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN CADRUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI MARGHITA

Ultimele Noutăți