REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE al Poliției Locale Marghita

12/03/2020

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Art. 1. Prezentul regulament de organizare şi funcţioanare reglementează raporturile de serviciu (drepturi, obligații, incompatibilități, conflicte de interese), transparența și normele de conduită în cadrul Poliției Locale Marghita.

Art. 2. Funcțiile publice de conducere, polițiștii locali și funcțiile publice generale din cadrul Poliției Locale Marghita au obligația să respecte regulile generale privind organizarea muncii, disciplina și toate celelalte dispoziții ale prezentului regulament.

Art. 3. (1) Dispozițiile prezentului regulament se aplica tuturor angajaților din cadrul Poliției Locale Marghita, în calitate de salariați, indiferent de felul și durata raportului de serviciu şi de durata raporturilor de muncă ori de serviciu.

(2) Persoanele care lucrează în cadrul instituției ca delegaţi din partea altor instituții sau detașați, colaboratori sau studenți (care fac practică în instituție), sunt obligate să respecte regulile de disciplină specifice locurilor de muncă în care își desfășoară activitatea şi regulile prevăzute în prezentul regulament.

Art. 4. Prezentul regulament intern a fost întocmit cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57 din 3 iulie 2019 – Codul administrativ și Legii nr. 53/2003 republicată – Codul Muncii.

Art. 5. Regulamentul intern se publică pe rețeaua internă al Poliției Locale Marghita pentru a fi adus la cunoștința întregului personal, prin grija Conducerii Instituției pe baza unui act doveditor de luare la cunoștință.

Art. 6. În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de Legea 155/2010 personalul Poliției Locale Marghita își exercită competența pe raza municipiului Marghita.

Art. 7. (1) Regulamentul intern are ca scop aducerea la cunoștința personalului instituției a drepturilor și obligațiilor ce îi revin în vederea asigurării disciplinei în muncă.

(2) Regulamentul intern este o reglementare prin care se stabilesc norme de conduită și disciplină interioară, adresându-se tuturor persoanelor din cadrul Poliției Locale a municipiului Marghita.

(3) Disciplina presupune existența și respectarea unui ansamblu de norme juridice. În caz de nerespectare a acestor norme juridice, se aplică sancțiuni corespunzătoare normei încălcate.

Art. 8. Dispozițiile regulamentului intern produc efecte pentru toți angajații din cadrul Poliției Locale a municipiului Marghita, inclusiv pentru salariații aflați în perioada de probă, de la angajarea lor în muncă. Noii angajați vor lua la cunoștință de conținutul prezentului regulament anterior primirii deciziei de numire în funcția publică/semnării contractului individual de muncă. Dovada luării la cunoștință de conținutul regulamentului intern este fișa postului, care va cuprinde o responsabilitate referitoare la obligația respectării regulamentului.

Art. 9. (1) Obligativitatea respectării prevederilor prezentului regulament revine și salariaților detașați de la alți angajatori, pentru a presta muncă în cadrul instituției pe perioada detașării.

(2) Persoanelor delegate care prestează munca în cadrul instituției le revine obligația de a respecta, pe lângă normele de disciplină stabilite de către angajatorul acestora și normele de disciplină a muncii specifice procesului de muncă unde își desfășoară activitatea pe parcursul delegării.

Art. 10. Cunoașterea prevederilor regulamentului intern este obligatorie pentru toate categoriile de personal menționate mai sus și se realizează astfel:

– prin intermediul șefilor de structuri pentru personalul salariat, care va lua la cunoștință pe bază de semnătură;

– prin intermediul Compartimentului Resurse Umane pentru personalul nou angajat;

– prin afișare pe site-ul Primăriei municipiului Marghita și al Poliției Locale a municipiului Marghita, pentru alte categorii de salariați.

Art. 11. Prezentul Regulament conține norme referitoare la:

a) reguli privind protecția, igiena și securitatea în muncă în cadrul instituției, reguli privind protecția maternității la locul de muncă;
b) reguli privind respectarea principiului nediscriminării și al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității;
c) drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților;
d) procedura de soluționare a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților;
e) reguli concrete privind disciplina muncii în instituție;
f) abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinară;
h) modalitățile de aplicare a altor dispoziții legale sau contractuale specifice;
i) criteriile și procedurile de evaluare profesională a salariaților;
j) reguli privind protecția datelor personale.

CAPITOLUL II

CONDUCEREA INSTITUȚIEI

Art. 12. (1) Primarul municipiului Marghita îndeplinește funcția de autoritate publică executivă. Conform Legii de funcționare a poliției locale Legea 155/2010. Primarul are o serie de atribuții specifice legate de Poliția Locală:

numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu al șefului serviciului din cadrul poliției locale;
supune spre aprobare Consiliului local resursele materiale și financiare necesare desfășurării activității poliției locale;
îndrumă, supraveghează, controlează și analizează activitatea poliției locale, ca serviciu public de interes local;
asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local privind organizarea și funcționarea poliției locale;
evaluează activitatea poliției locale, potrivit criteriilor specifice stabilite de către Consiliul local;
prezintă Consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări privind modul de funcționare a poliției locale;
supune spre aprobare Consiliului local regulamentul de organizare și funcționare a poliției locale;
supune spre aprobare Consiliului local procedurile și criteriile pentru organizarea concursului în vederea ocupării funcției de șef serviciu al poliției locale;
organizează periodic consultări cu membrii comunității locale, cu participarea reprezentanților IPJ Bihor și a Poliției municipiului Marghita și ai organizațiilor neguvernamentale, cu privire la prioritățile și activitatea poliției locale;
primește și soluționează sesizările cu privire la deficiențele constatate în activitatea poliției locale, precum și cu privire la îmbunătățirea activității de pază și menținere a ordinii și liniștii publice;
împuternicește, prin dispoziție, polițiștii locali ca agenți constatatori, în oricare dintre situațiile în care această calitate îi este stabilită, prin acte normative, primarului.

Art. 13. (1) Poliția Locală Marghita este condusă de către Șeful Serviciului Poliției Locale. Șeful serviciului poliției locale își îndeplinește atribuțiile în mod nemijlocit sub autoritatea și controlul primarului și are următoarele atribuții:

organizează, planifică și conduce întreaga activitate a poliției locale;
întreprinde măsurile necesare pentru încadrarea cu personal corespunzător;
asigură cunoașterea și aplicarea întocmai de către întregul personal a prevederilor legale;
răspunde de pregătirea profesională continuă a personalului din subordine;
aprobă planurile de pază întocmite pentru obiectivele din competență;
studiază și propune unităților beneficiare de pază introducerea amenajărilor tehnice și a sistemelor de alarmare împotriva efracției;
analizează trimestrial activitatea poliției locale și indicatorii de performanță stabiliți de comisia locală de ordine publică;
asigură informarea operativă a consiliului local, IPJ Bihor, Poliția municipiului Marghita precum și a Inspectoratului Județean de Jandarmi Bihor despre evenimentele deosebite ce au avut loc în cadrul activității poliției locale;
reprezintă poliția locală în relațiile cu alte instituții ale statului, cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale și colaborează cu organizații neguvernamentale, precum și cu persoane fizice și juridice pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite de lege;
asigură ordinea interioară și disciplina în rândul personalului din subordine, având dreptul să propună acordarea de recompense și aplicarea de sancțiuni în condițiile legii;
propune primarului adoptarea de măsuri pentru eficientizarea activității;
asigură măsurile pentru rezolvarea operativă a cererilor, a sesizărilor și a reclamațiilor cetățenilor, în conformitate cu prevederile legale;
organizează și participă la audiențele cu cetățenii;
întocmește sau aprobă aprecierile de serviciu ale personalului, potrivit competenței;
coordonează activitatea de evidență, aprovizionare, de repartizare, de întreținere și de păstrare, în condiții de siguranță, a armamentului și a muniției din dotare;
urmărește modul de echipare a personalului cu uniforme și însemnele distinctive de ierarhizare, repartizarea și utilizarea corespunzătoare a acestora;
întreprinde măsuri de aprovizionare și menținere în stare de funcționare a aparaturii de pază și alarmare, radiocomunicații și a celorlalte amenajări destinate serviciului de pază și ordine;
menține legătura permanentă cu beneficiarii privind modul în care se desfășoară activitatea de pază, semnalează neregulile referitoare la îndeplinirea obligațiilor contractuale și propune măsurile necesare pentru creșterea eficienței pazei;
analizează contribuția funcționarilor publici din poliția locală la menținerea ordinii și liniștii publice, la constatarea contravențiilor în domeniile prevăzute de lege și ia măsuri de organizare și îmbunătățire a acesteia;
organizează și execută controale tematice și inopinate asupra modului în care sunt îndeplinite atribuțiile de serviciu de către funcționarii publici din poliția locală;
organizează sistemul de alarmare a personalului în cazuri deosebite;
organizează activitățile de protecție a muncii, de prevenire și stingere a incendiilor;
îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege.

(2) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, șeful serviciului Poliției locale emite decizii cu caracter obligatoriu pentru întregul personal din subordine.

Art. 14. Compartimentele direct subordonate Șefului serviciului poliției locale se stabilesc prin Organigrama aprobată prin Hotărâre a Consiliului Local Marghita.

Art. 15. (1) Conducerea instituției are următoarele drepturi, conform Codului Muncii:

să stabilească organizarea și funcționarea instituției;
să stabilească, prin fișa postului, cu respectarea dispozițiilor legale, atribuțiile corespunzătoare pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul instituției;
să emită dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor;
să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu și să monitorizeze acest fapt prin fișe de evaluare individuală anuale ;
să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile corespunzătoare, potrivit legii, respectând principiile legislației muncii din România, a Acordului colectiv aplicabil și a prezentului Regulamentului intern;
să stabilească obiectivele de performanță individuală, precum și criteriile de evaluare a realizării acestora, baza prevederilor legale în vigoare.

(2) Conducerii instituției îi revin în principal următoarele obligații:

să informeze salariații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc desfășurarea relațiilor de muncă;
să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă și condițiile corespunzătoare de muncă;
să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din acordul colectiv aplicabil, și rapoartele de serviciu;
să comunice periodic salariaților situația economică și financiară a instituției, cu excepția informațiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea instituției;
să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii;
să înființeze registrul general de evidență a salariaților și să opereze înregistrările prevăzute de lege;
să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale salariaților;
să asigure protecția funcționarului public împotriva amenințărilor, violențelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victimă în exercitarea funcției publice sau în legătură cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau instituția publică va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii;
să îl despăgubească pe funcționarul public în situația în care acesta a suferit, din culpa autorității sau instituției publice, un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.
În cazul în care din diferite motive se va schimba sediul Poliției Locale Marghita – instituția se obligă să pună la dispoziția Poliției Locale Marghita un alt sediu (încăpere ) cu dotările necesare.
să asigure fondurile necesare pentru participarea salariaților la cursuri de formare profesională pe domenii de activitate.
să consulte comisia paritară constituită în conformitate cu prevederile legale cu privire la:

– stabilirea măsurilor de îmbunătățire a activității autorității publice,

– stabilirea oricăror măsuri privind pregătirea profesională a funcționarilor publici, dacă se suportă din fonduri bugetare costurile acestora.

(3) Șeful Serviciului Poliției Locale poate delega competențe de coordonare a activității tuturor compartimentelor din organigrama instituției prin decizie de numirea a unui polițist local, pentru asigurarea tuturor atribuțiilor date de lege în competența acestuia.

Art. 16. Obligațiile principale pentru personalul de conducere sunt:

1) să sprijine propunerile și inițiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătățirii activității instituției, precum și a calității serviciilor publice către cetățeni, comunitatea locală sau instituții;

2) să urmărească permanent respectarea de către subordonați a normelor de conduită profesională, obligațiilor de serviciu prevăzute în fișa postului, prevederilor R.O.F. ți R.I., dispozițiilor transmise, să propună și să dispună, potrivit competenței, măsurile legale și corespunzătoare de sancționare a celor vinovați, precum și recompensarea personalului cu merite în activitatea profesională;

3) să asigure egalitatea de șanse și tratament în promovarea funcționarilor publici din subordine sau a personalului contractual, prin aplicarea cu obiectivitate a criteriilor de evaluare a competenței profesionale, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, numiri sau eliberări din funcție, ori acordarea de stimulente materiale sau morale;

4) să întocmească si să înmâneze fișele posturilor pentru personalul din subordine;

5) să informeze salariații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc desfășurarea elementelor de muncă;

6) să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice pentru îndeplinirea atribuțiilor la fiecare loc de muncă;

7) să acorde salariaților toate drepturile care decurg din legislația în vigoare;

8) să se consulte cu organizațiile sindicale și reprezentanții salariaților în privința deciziilor susceptibile, să afecteze substanțial drepturile și interesele acestora;

9) să asigure plata tuturor contribuțiilor și impozitelor aflate în sarcina instituției, precum și reținerea și virarea contribuțiilor și impozitelor datorate de salariat, în condițiile legii;

10) să țină evidența salariaților și să opereze înregistrările prevăzute de lege;

11) să elibereze la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;

12) să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal al salariaților.

CAPITOLUL III

COMISIA LOCALĂ DE ORDINE PUBLICĂ

ORGANISM DE CONSULTARE

Art. 17. (1) Activitatea desfășurată de către Poliția Locală Marghita va fi supravegheată de către membrii Comisiei Locale de Ordine Publică, organism cu rol consultativ, compus din:

Primarul Municipiului Marghita;
Șeful Poliției Municipiului Marghita;
Șef serviciu al Poliției Locale Marghita;
Secretarul Municipiului Marghita;
3 consilieri locali.

(2) Comisia locală de ordine publică este condusă de Primarul Municipiului Marghita.

(3) Comisia locală are următoarele atribuții:

asigură cooperarea dintre instituțiile și serviciile publice cu atribuții în domeniul ordinii și al siguranței publice la nivelul Municipiului Marghita;
avizează proiectul regulamentului de organizare și funcționare a poliției locale;
elaborează proiectul planului de ordine și siguranță publică al Municipiului Marghita, pe care îl actualizează anual;
analizează periodic activitățile de menținere a ordinii și siguranței publice la nivelul Municipiului Marghita și face propuneri pentru soluționarea deficiențelor constatate și pentru prevenirea faptelor care afectează climatul social;
evaluează cerințele specifice și face propuneri privind necesarul de personal al poliției locale;
prezintă Consiliului Local al Municipiului Marghita rapoarte anuale asupra modului de îndeplinire a prevederilor planului de ordine și siguranță publică al Municipiului Marghita. În baza concluziilor desprinse din analizele efectuate, propune autorităților administrației publice locale inițierea unor proiecte de hotărâri prin care să se prevină faptele care afectează climatul social.

CAPITOLUL IV

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

A POLIȚIEI LOCALE MARGHITA

Art. 18. Poliția Locală Marghita se organizează și funcționează prin Hotărâre a Consiliului Local Marghita, ca un compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului. Compartimentele funcționale ale acesteia sunt încadrate cu funcționari publici și personal contractual.

Art. 19. Poliția Locala Marghita se organizează in:

compartiment control comercial;
compartiment disciplina în construcții și afișaj stradal;
compartiment ordine publică și rutieră;
compartiment paza bunurilor;
compartiment protecția mediului;
Dispecerat și Monitorizare.

(1) Funcțiile publice din poliția locală, inclusiv funcțiile publice specifice de polițist local, în raport cu nivelul studiilor necesare ocupării, se clasifică după cum urmează:

clasa I cuprinde funcțiile publice pentru a căror ocupare sunt necesare studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalent;
clasa a III-a cuprinde funcțiile publice pentru a căror ocupare sunt necesare studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat.

(2) Funcționarii publici din poliția locală numiți în funcțiile publice prevăzute pentru clasa a III-a pot ocupa numai funcții publice de execuție.

(3) După nivelul atribuțiilor, funcționarii publici din cadrul poliției locale pot fi:

funcționari publici de conducere;
funcționari publici de execuție.

(4) Funcționarii publici de conducere din cadrul poliției locale sunt numiți, în conformitate cu prevederile Codului administrativ privind Statutul funcţionarilor publici și personalului contractual din administraţia publică, în una dintre următoarele funcții publice:

director executiv;
director executiv adjunct.

(5) Funcția publică de execuție este structurată pe grade profesionale astfel:

superior, ca nivel maxim;
principal;
asistent;

ATRIBUȚIILE POLIȚIEI LOCALE

Art. 20. În domeniul controlului comercial, poliţia locală are următoarele atribuţii:

a) acţionează pentru respectarea normelor legale privind desfăşurarea comerţului stradal şi a activităţilor comerciale, respectiv a condiţiilor şi a locurilor stabilite de autorităţile administraţiei publice locale;
b) verifică legalitatea activităţilor de comercializare a produselor desfăşurate de operatori economici, persoane fizice şi juridice autorizate şi producători particulari în pieţele agroalimentare, târguri şi oboare, precum şi respectarea prevederilor legale de către administratorii pieţelor agroalimentare;
c) verifică existenţa la locul de desfăşurare a activităţii comerciale a autorizaţiilor, a aprobărilor, a documentelor de provenienţă a mărfii, a buletinelor de verificare metrologică pentru cântare, a avizelor şi a altor documente stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale;
d) verifică respectarea normelor legale privind comercializarea obiectelor cu caracter religios;
e) verifică respectarea normelor legale privind amplasarea materialelor publicitare şi a locurilor de comercializare a produselor din tutun şi a băuturilor alcoolice;
f) verifică respectarea prevederilor legale privind orarul de aprovizionare şi funcţionare al operatorilor economici;
g) identifică mărfurile şi produsele abandonate pe domeniul public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale şi pe raza sectoarelor municipiului Bucureşti sau pe spaţii aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale ori a altor servicii/instituţii de interes local şi aplică procedurile legale de ridicare a acestora;
h) verifică respectarea regulilor şi normelor de comerţ şi prestări de servicii stabilite prin acte normative în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale;
i) cooperează şi acordă sprijin autorităţilor de control sanitar, de mediu şi de protecţie a consumatorilor în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice domeniului de activitate al acestora;
j) verifică respectarea obligaţiilor ce revin operatorilor economici cu privire la afişarea preţurilor, a produselor comercializate şi a serviciilor şi sesizează autorităţile competente în cazul în care identifică nereguli;
k) verifică şi soluţionează, în condiţiile legii, petiţiile primite în legătură cu activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii desfăşurate în locuri publice cu încălcarea normelor legale;
l) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale specifice realizării atribuţiilor prevăzute la lit. a)-j), stabilite în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale.

Art. 21. În domeniul disciplinei în construcţii şi al afişajului stradal, poliţia locală are următoarele atribuţii:

a) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcţii executate fără autorizaţie de construire sau desfiinţare, după caz, inclusiv a construcţiilor cu caracter provizoriu;
b) efectuează controale pentru identificarea persoanelor care nu respectă autorizaţia de executare a lucrărilor de reparaţii ale părţii carosabile şi pietonale;
c) verifică respectarea normelor legale privind afişajul publicitar, afişajul electoral şi orice altă formă de afişaj/reclamă, inclusiv cele referitoare la amplasarea firmei la locul de desfăşurare a activităţii economice;
d) participă la acţiunile de demolare/dezmembrare/ dinamitare a construcţiilor efectuate fără autorizaţie pe domeniul public sau privat al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori pe spaţii aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor instituţii/servicii publice de interes local, prin asigurarea protecţiei perimetrului şi a libertăţii de acţiune a personalului care participă la aceste operaţiuni specifice;
e) constată, după caz, conform atribuţiilor stabilite prin lege, contravenţiile privind disciplina în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii şi înaintează procesele-verbale de constatare a contravenţiilor, în vederea aplicării sancţiunii, şefului compartimentului de specialitate care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism sau, după caz, preşedintelui consiliului judeţean, primarului unităţii administrativ-teritoriale ori al sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază de competenţă s-a săvârşit contravenţia sau persoanei împuternicite de aceştia.

Art. 22. În domeniul ordinii şi liniştii publice, precum şi al pazei bunurilor, poliţia locală are următoarele atribuţii:

a) menţine ordinea şi liniştea publică în zonele şi locurile stabilite prin planul de ordine şi siguranţă publică al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, aprobat în condiţiile legii;
b) menţine ordinea publică în imediata apropiere a unităţilor de învăţământ publice, a unităţilor sanitare publice, în parcările auto aflate pe domeniul public sau privat al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, în zonele comerciale şi de agrement, în parcuri, pieţe, cimitire, precum şi în alte asemenea locuri publice aflate în proprietatea şi/sau în administrarea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau a altor instituţii/servicii publice de interes local, stabilite prin planul de ordine şi siguranţă publică;
c) participă, împreună cu autorităţile competente prevăzute de lege, potrivit competenţelor, la activităţi de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de calamităţi naturale ori catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;
d) acţionează pentru identificarea cerşetorilor, a copiilor lipsiţi de supravegherea şi ocrotirea părinţilor sau a reprezentanţilor legali, a persoanelor fără adăpost şi procedează la încredinţarea acestora serviciului public de asistenţă socială în vederea soluţionării problemelor acestora, în condiţiile legii;
e) constată contravenţii şi aplică sancţiuni, potrivit competenţei, pentru nerespectarea legislaţiei privind regimul de deţinere a câinilor periculoşi sau agresivi, a celei privind programul de gestionare a câinilor fără stăpân şi a celei privind protecţia animalelor şi sesizează serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân despre existenţa acestor câini şi acordă sprijin personalului specializat în capturarea şi transportul acestora la adăpost;
f) asigură protecţia personalului din aparatul de specialitate al primarului/primarului general, din instituţiile sau serviciile publice de interes local la efectuarea unor controale ori acţiuni specifice;
g) participă, împreună cu alte autorităţi competente, la asigurarea ordinii şi liniştii publice cu ocazia mitingurilor, marşurilor, demonstraţiilor, procesiunilor, acţiunilor de pichetare, acţiunilor comerciale promoţionale, manifestărilor cultural – artistice, sportive, religioase sau comemorative, după caz, precum şi a altor asemenea activităţi care se desfăşoară în spaţiul public şi care implică aglomerări de persoane;
h) asigură paza bunurilor şi obiectivelor aflate în proprietatea unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi/sau în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor servicii/instituţii publice de interes local, stabilite de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
i) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru nerespectarea normelor legale privind convieţuirea socială stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, pentru faptele constatate în raza teritorială de competenţă;
j) execută, în condiţiile legii, mandatele de aducere emise de organele de urmărire penală şi instanţele de judecată care arondează unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, pentru persoanele care locuiesc pe raza de competenţă;
k) participă, alături de Poliţia Română, Jandarmeria Română şi celelalte forţe ce compun sistemul integrat de ordine şi siguranţă publică, pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii stradale;
l) cooperează cu centrele militare zonale în vederea înmânării ordinelor de chemare la mobilizare şi/sau de clarificare a situaţiei militare a rezerviştilor din Ministerul Apărării Naţionale;
m) asigură măsuri de protecţie a executorilor judecătoreşti cu ocazia executărilor silite;
n) acordă, pe teritoriul unităţilor/subdiviziunilor administrativ – teritoriale, sprijin imediat structurilor competente cu atribuţii în domeniul menţinerii, asigurării şi restabilirii ordinii publice.

Art. 23. În domeniul circulaţiei pe drumurile publice, poliţia locală are următoarele atribuţii:

a) asigură fluenţa circulaţiei pe drumurile publice din raza teritorială de competenţă, având dreptul de a efectua semnale regulamentare de oprire a conducătorilor de autovehicul exclusiv pentru îndeplinirea atribuţiilor conferite de prezenta lege în domeniul circulaţiei pe drumurile publice;
b) verifică integritatea mijloacelor de semnalizare rutieră şi sesizează nereguli constatate privind funcţionarea semafoarelor, starea indicatoarelor şi a marcajelor rutiere şi acordă asistenţă în zonele unde se aplică marcaje rutiere;
c) participă la acţiuni comune cu administratorul drumului pentru înlăturarea efectelor fenomenelor naturale, cum sunt: ninsoare abundentă, viscol, vânt puternic, ploaie torenţială, grindină, polei şi alte asemenea fenomene, pe drumurile publice;
d) participă, împreună cu unităţile/structurile teritoriale ale Poliţiei Române, la asigurarea măsurilor de circulaţie ocazionate de adunări publice, mitinguri, marşuri, demonstraţii, procesiuni, acţiuni de pichetare, acţiuni comerciale promoţionale, manifestări cultural-artistice, sportive, religioase sau comemorative, după caz, precum şi de alte activităţi care se desfăşoară pe drumul public şi implică aglomerări de persoane;
e) sprijină unităţile/structurile teritoriale ale Poliţiei Române în asigurarea măsurilor de circulaţie în cazul transporturilor speciale şi al celor agabaritice pe raza teritorială de competenţă;
f) acordă sprijin unităţilor/structurilor teritoriale ale Poliţiei Române în luarea măsurilor pentru asigurarea fluenţei şi siguranţei traficului;
g) asigură, în cazul accidentelor soldate cu victime, paza locului acestor accidente şi ia primele măsuri ce se impun pentru conservarea urmelor, identificarea martorilor şi a făptuitorilor şi, dacă se impune, transportul victimelor la cea mai apropiată unitate sanitară;
h) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staţionarea, parcarea autovehiculelor şi accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staţionate neregulamentar;
i) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale privind masa maximă admisă şi accesul pe anumite sectoare de drum, având dreptul de a efectua semnale de oprire a conducătorilor acestor vehicule;
j) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor rutiere de către pietoni, biciclişti, conducători de mopede şi vehicule cu tracţiune animală;
k) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la circulaţia în zona pietonală, în zona rezidenţială, în parcuri şi zone de agrement, precum şi pe locurile de parcare adaptate, rezervate şi semnalizate prin semnul internaţional pentru persoanele cu handicap;
l) aplică prevederile legale privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale;
m) cooperează cu unităţile/structurile teritoriale ale Poliţiei Române pentru identificarea deţinătorului/utilizatorului autovehiculului ridicat ca urmare a staţionării neregulamentare sau al autovehiculelor abandonate pe domeniul public.

Art. 24. În domeniul protecţiei mediului, poliţia locală are următoarele atribuţii:

a) controlează respectarea prevederilor legale privind condiţiile de ridicare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere şi industriale;

a¹) supraveghează depozitele de deşeuri aflate în circumscripţia teritorială a unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale pentru prevenirea declanşării unor incendii, cu consecinţe negative pentru viaţa oamenilor, mediu şi bunuri materiale;
b)sesizează autorităţilor şi instituţiilor publice competente cazurile de nerespectare a normelor legale privind nivelul de poluare, inclusiv fonică;

c) participă la acţiunile de combatere a zoonozelor deosebit de grave şi a epizootiilor;
d) identifică bunurile abandonate pe domeniul public sau privat al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale sau pe spaţii aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale ori a altor instituţii/servicii publice de interes local şi aplică procedurile legale pentru ridicarea acestora;
e) verifică igienizarea surselor de apă, a malurilor, a albiilor sau cuvetelor acestora;
f) verifică asigurarea salubrizării străzilor, a căilor de acces, a zonelor verzi, a rigolelor, îndepărtarea zăpezii şi a gheţii de pe căile de acces, dezinsecţia şi deratizarea imobilelor;
g) verifică existenţa contractelor de salubrizare încheiate de către persoane fizice sau juridice, potrivit legii;
h) verifică ridicarea deşeurilor menajere de operatorii de servicii de salubrizare, în conformitate cu graficele stabilite;
i) verifică şi soluţionează, potrivit competenţelor specifice ale autorităţilor administraţiei publice locale, sesizările cetăţenilor privind nerespectarea normelor legale de protecţie a mediului şi a surselor de apă, precum şi a celor de gospodărire a localităţilor;
j) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale specifice realizării atribuţiilor prevăzute la lit. a)-i), stabilite în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale.

Art. 25. În domeniul evidenţei persoanelor, poliţia locală are următoarele atribuţii:

a) înmânează cărţile de alegător persoanelor la împlinirea vârstei de 18 ani;
b) cooperează cu alte autorităţi competente în vederea verificării, la cererea acestora, a unor date cu caracter personal, dacă solicitarea este justificată prin necesitatea îndeplinirii unei atribuţii prevăzute de lege, cu respectarea reglementărilor legale privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;
c) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru nerespectarea normelor legale privind domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, inclusiv asupra obligaţiilor pe care le au persoanele prevăzute la art. 38 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d) cooperează cu serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor pentru punerea în legalitate a persoanelor cu acte de identitate expirate şi a minorilor cu vârstă peste 14 ani, care nu au acte de identitate.

Art. 26. În cazul infracţiunilor flagrante, personalul poliţiei locale procedează conform dispoziţiilor art. 293 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 27. În cazul executării în comun cu unităţile/structurile Poliţiei Române sau cu cele ale Jandarmeriei Române a unor misiuni în domeniul menţinerii sau asigurării ordinii publice ori pentru dirijarea circulaţiei rutiere, efectivele poliţiei locale acţionează sub coordonarea directă a Poliţiei Române sau a Jandarmeriei Române, după caz.

CAPITOLUL V

OCUPAREA FUNCȚIILOR PUBLICE/MODIFICAREA, SUSPENDAREA

ȘI ÎNCETAREA RAPORTURILOR DE SERVICIU

FUNCȚIONARI PUBLICI

Art. 28. (1) Ocuparea funcțiilor publice se face potrivit modalităților stabilite anual prin planul de ocupare a funcțiilor publice.

(2) Funcțiile publice care se vacantează în cursul anului și nu au fost prevăzute în planul de ocupare a funcțiilor publice pot fi ocupate prin recrutare, promovare, transfer și redistribuire, în condițiile legii.

(3) Intrarea în corpul funcționarilor publici se face prin concurs de recrutare, organizat potrivit prevederilor legale.

(4) Concursul de recrutare se organizează în vederea ocupării unei funcții publice pe perioadă nedeterminată.

Va fi înştiinţată Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici cu privire la organizarea unui concurs pe post cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data publicării anunţului de concurs.

(5) Prin excepție de la prevederile alin.(4), în cazul funcțiilor publice de execuție temporar vacante, concursul de recrutare se poate organiza și în vederea ocupării unei funcții publice de execuție pe perioadă determinată, în condițiile legii.

(6) Candidatul declarat admis la concursul de recrutare este numit, potrivit legii, în funcția publică pentru care a candidat.

(7) În termen de 15 zile de la data afișării rezultatelor finale ale concursului se emite propunerea de numire a candidatului declarat admis care se comunica, în copie acestuia.

(8) Emiterea dispoziției de numire se face în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data comunicării propunerii de numire în condițiile alin. (7).

(9) Fișa postului aferentă funcției publice se anexează la dispoziția de numire, iar o copie a acestuia se înmânează funcționarului public.

(10) Decizia de numire în funcția publică și fișa postului se arhivează în dosarul profesional.

CAPITOLUL VI

ANGAJAREA CU CONTRACT DE MUNCĂ

Art. 29. (1) Posturile specifice personalului contractual se scot la concurs, în conformitate cu HG nr.286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările și completările aduse de HG nr.1027/2014.

(2) Condițiile de ocupare, data, ora și locul concursului vor fi făcute publice, prin comunicare la A.J.O.F.M., prin afișare la sediul instituției cu cel puțin 30 zile înaintea datei susținerii concursului sau prin publicare pe site-ul Primăriei municipiului Marghita.

Art. 30. Angajarea se va face în condițiile stabilite de lege, numai în baza aptitudinilor și competenței profesionale, în limita posturilor disponibile, vacante sau nou înființate. Procedura de angajare prin concurs se va face fără discriminări pe criterii politice, etnice, sex, confesionale și stare materială.

Art. 31. (1) Încadrarea în muncă a personalului contractual se face prin încheierea unui contract individual de muncă, redactat în 2 exemplare, din care unul va fi înmânat noului angajat. Contractul individual de muncă se modifică prin act adițional ori de câte ori intervin schimbări în clauzele acestuia.

(2) Contractul individual de muncă va cuprinde următoarele elemente:

a) identitatea părților;
b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;
c) sediul angajatorului;
d) funcția conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, precum și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului;
e) riscurile specifice postului;
f) data de la care contractul urmează să își producă efectele;
g) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;
h) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
i) condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia;
j) salariul pe bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății salariului la care salariatul are dreptul;
k) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână;
l) durata perioadei de probă.

(3) Contractul individual de muncă poate conține și alte clauze negociate între părți, în conformitate cu prevederile legale.

Art. 32. (1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere.

(2) Perioada de probă constituie vechime în muncă. Celelalte prevederi cuprinse în Codul muncii, actualizat și completat, referitoare la perioada de probă rămân valabile.

(3) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților. Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente:

a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
d) condițiile de muncă;
e) salariul;
f) timpul de muncă și timpul de odihnă.

(4) Locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detașarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul de muncă.

(5) Prin excepție, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile și în condițiile precizate în Codul muncii.

DISPOZIȚII COMUNE CELOR DOUĂ CATEGORII DE RAPORTURI JURIDICE

Art. 33. La începerea raporturilor de serviciu sau a contractului individual de muncă, fiecare persoană primește legitimație de serviciu cu indicarea locului de muncă.

Art. 34. Redistribuirea într-un nou loc de muncă poate fi efectuată în funcție de necesitățile instituției și în conformitate cu pregătirea salariatului și cu legislația în vigoare.

Art. 35. Suspendarea raporturilor de serviciu sau a contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părților sau prin actul unilateral al uneia dintre părți, în cazurile și în condițiile precizate în Codul administrativ și de Codul muncii.

SELECȚIONAREA, RECRUTAREA ȘI NUMIREA POLIȚIȘTILOR LOCALI

Art. 36. (1) Selecționarea, recrutarea și numirea polițiștilor locali se face conform Ghidului denumit Condiții de organizare și desfășurare a concursului pentru recrutarea unor funcții publice de conducere și execuție din cadrul Poliției Locale aprobat prin Hotărâre a Consiliului Local, actualizat periodic în funcție de contextul legislativ sau alte modificări care impun acest lucru cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Statutul de funcționar public în cadrul Poliției Locale Marghita se dobândește în condițiile legii.

Art. 37 (1) Concursul de recrutare va cuprinde cinci etape succesive astfel:

selectarea dosarelor de înscriere;
probă sportivă;
probă suplimentară de testare a cunoștințelor în domeniul tehnologiei informației;
lucrare scrisă/ teste grilă pentru verificarea cunoștințelor necesare îndeplinirii atribuțiilor funcției sau postului;

(2) Condițiile generale, condițiile specifice precum și bibliografia concursului se stabilesc în conformitate cu dispozițiile legale referitoare la organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice.

Art. 38. (1) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici are loc prin:

a) delegare;
b) detaşare;
c) transfer;
d) mutarea definitivă în cadrul autorităţii sau instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile prezentului cod;
e) mutarea temporară în cadrul autorităţii sau instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile prezentului cod;
f) exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere sau din categoria înalţilor funcţionari publici;
g) promovare;
h) mobilitatea în cadrul categoriei înalţilor funcţionari publici.

Art. 39. (1) Delegarea reprezintă o modalitate de modificare a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public prin schimbarea locului muncii şi în legătură cu atribuţiile stabilite prin fişa de post a acestuia.

(2) Delegarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care este încadrat funcţionarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.

(3) Funcţionarul public poate refuza delegarea dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a) graviditate;
b) îşi creşte singur copilul minor;
c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea;
d) motive familiale temeinice de natură a justifica refuzul de a da curs delegării.

(4) Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an calendaristic se poate dispune numai cu acordul scris al funcţionarului public.

(5) Pe timpul delegării funcţionarul public îşi păstrează funcţia publică şi salariul, iar, în cazul în care delegarea se face într-o altă localitate decât cea în care funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea, autoritatea sau instituţia publică care îl deleagă este obligată să suporte costul integral al transportului, cazării şi al indemnizaţiei de delegare.

Art. 40. (1) Detaşarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcţionar public poate fi detaşat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris.

(2) Detaşarea se poate dispune pe o funcţie publică vacantă sau temporar vacantă.

(3) Detaşarea se poate dispune pe o funcţie publică de acelaşi nivel, cu respectarea categoriei, clasei şi gradului profesional al funcţionarului public, sau într-o funcţie publică de nivel inferior. Funcţionarul public poate fi detaşat pe o funcţie publică de nivel inferior numai cu acordul său scris.

(4) Funcţionarul public trebuie să îndeplinească condiţiile de studii şi condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice pe care urmează să fie detaşat.

(5) Detaşarea se poate dispune pe o funcţie publică de conducere sau din categoria înalţilor funcţionari publici, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor art. 509, dacă funcţionarul public îndeplineşte condiţiile de studii, de vechime în specialitatea studiilor, precum şi condiţiile specifice necesare ocupării funcţiei publice, în condiţiile prezentului cod.

(6) Funcţionarii publici cu statut special, precum şi funcţionarii publici care ocupă funcţii publice specifice pot fi detaşaţi pe funcţii publice generale sau pe funcţii specifice cu înştiinţarea prealabilă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu 10 zile înainte de dispunerea măsurii.

(7) Funcţionarii publici pot fi detaşaţi şi pe funcţii publice cu statut special, precum şi în funcţii publice specifice cu înştiinţarea prealabilă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu 10 zile înainte de dispunerea măsurii, în condiţiile prezentului cod.

(8) Detaşarea se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de numire a funcţionarului public detaşat, la propunerea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public detaşat.

(9) Funcţionarul public poate refuza detaşarea dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a) graviditate;
b) îşi creşte singur copilul minor;
c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată detaşarea;
d) detaşarea se face într-o localitate în care nu i se asigură cazare, în condiţiile legii;
e) este singurul întreţinător de familie;
f) motive familiale temeinice justifică refuzul de a da curs detaşării.

(10) Pe perioada detaşării funcţionarul public îşi păstrează funcţia publică şi salariul. Dacă salariul corespunzător funcţiei publice pe care este detaşat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detaşării în altă localitate autoritatea sau instituţia publică beneficiară este obligată să îi suporte costul integral al transportului, dus şi întors, cel puţin o dată pe lună, al cazării şi al indemnizaţiei de detaşare.

Art. 41. (1) Transferul poate avea loc după cum urmează:

a)în interesul serviciului;

b)la cererea funcţionarului public.

(2) Transferul se poate face pe o funcţie publică vacantă de acelaşi nivel, cu respectarea categoriei, clasei şi gradului profesional al funcţionarului public, sau într-o funcţie publică vacantă de nivel inferior.

(3) Pentru funcţionarii publici de execuţie prin funcţie publică de nivel inferior se înţelege orice funcţie publică cu grad profesional mai mic decât gradul profesional al funcţiei publice deţinute sau de clasă de nivel inferior.

(4) Pentru funcţionarii publici de conducere prin funcţie publică de nivel inferior se înţelege o funcţie publică de conducere situată ierarhic la un nivel inferior funcţiei publice deţinute, potrivit ierarhizării prevăzute la art. 390, precum şi orice funcţie publică de execuţie.

(5) Funcţionarul public trebuie să îndeplinească condiţiile de studii, condiţiile de vechime şi condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice în care urmează să fie transferat. Verificarea condiţiilor de realizare a transferului este în sarcina conducătorului autorităţii sau instituţiei publice la care se transferă funcţionarul public.

(6) Transferul în interesul serviciului se face la solicitarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, cu acordul scris al funcţionarului public şi cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care este numit funcţionarul public.

(7) În cazul transferului în interesul serviciului în altă localitate decât cea în care îşi are sediul autoritatea sau instituţia publică de la care se transferă, funcţionarul public transferat are dreptul la o indemnizaţie egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transferă şi la un concediu plătit de 5 zile lucrătoare. Plata acestor drepturi se suportă de autoritatea sau instituţia publică la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării transferului. Nu beneficiază de dreptul la indemnizaţie funcţionarii publici care au domiciliul în localitatea în care îşi are sediul autoritatea sau instituţia publică la care se transferă.

(8) Transferul la cerere se face la solicitarea funcţionarului public şi cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public. Autoritatea sau instituţia publică în cadrul căreia s-a aprobat transferul la cerere al funcţionarului public înştiinţează cu celeritate autoritatea sau instituţia publică în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public, despre aprobarea cererii de transfer. În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la primirea înştiinţării, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public are obligaţia să emită actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public, cu precizarea datei de la care operează transferul la cerere. Data de la care operează transferul la cerere nu poate depăşi 30 de zile calendaristice de la data emiterii actului administrativ.

(9) Autorităţile sau instituţiile publice pot aproba proceduri interne de selecţie a funcţionarilor publici prin transfer, respectiv de verificare a condiţiilor de realizare a transferului.

(10) În cazul înalţilor funcţionari publici, transferul se poate dispune numai pe o funcţie publică de conducere sau de execuţie.

(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), transferul la cerere în cazul înalţilor funcţionari publici se dispune de către persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică, la solicitarea motivată a înaltului funcţionar public şi cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în a cărei structură se găseşte funcţia publică de conducere sau de execuţie vacantă pe care urmează a fi transferat.

Art. 42. (1) Mutarea în cadrul altui compartiment poate fi definitivă sau temporară.

(2) Mutarea definitivă poate avea loc pe o funcţie publică vacantă de acelaşi nivel, cu respectarea categoriei, clasei şi gradului profesional al funcţionarului public sau într-o funcţie publică vacantă de nivel inferior. Funcţionarul public trebuie să îndeplinească condiţiile de studii, condiţiile de vechime şi condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice în care urmează să fie mutat.

(3) Mutarea definitivă poate avea loc:

a) din dispoziţia conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public, cu acordul scris al funcţionarului public;
b) la solicitarea justificată a funcţionarului public, cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice;

(c) în alte situații prevăzute de dispozițiile legale.

(4) În cazuri temeinic justificate, mutarea definitivă a unui funcţionar public de execuţie se poate dispune de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, motivat, cu repartizarea postului corespunzător funcţiei deţinute de funcţionarul public şi cu acordul scris al funcţionarului public, în măsura în care nu este afectată organigrama autorităţii sau instituţiei publice.

(5) Dacă mutarea definitivă se dispune în altă localitate decât cea în care îşi are sediul autoritatea sau instituţia publică de la care se dispune mutarea, funcţionarul public beneficiază de drepturile prevăzute la art. 506 alin. (7).

(6) Mutarea temporară pe o altă funcţie publică vacantă sau temporar vacantă se dispune motivat, în interesul autorităţii sau instituţiei publice, de către conducătorul autorităţii ori instituţiei publice, pe o funcţie publică de acelaşi nivel, cu respectarea categoriei, clasei şi gradului profesional al funcţionarului public, pentru o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic. În cursul unui an calendaristic un funcţionar public poate fi mutat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris. Funcţionarul public trebuie să îndeplinească condiţiile de studii şi condiţiile de vechime pentru ocuparea funcţiei publice în care urmează să fie mutat.

(7) Mutarea temporară a unui funcţionar public de execuţie se poate dispune de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, motivat, cu repartizarea postului corespunzător funcţiei deţinute de funcţionarul public, pentru o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic, în măsura în care nu este afectată organigrama autorităţii sau instituţiei publice.

(8) În mod excepţional, mutarea temporară sau definitivă poate fi solicitată de funcţionarul public în cazul în care starea sănătăţii, dovedită pe baza unui examen de specialitate, nu îi mai permite desfăşurarea activităţii în acel compartiment. Mutarea temporară sau definitivă se face în condiţiile prezentului cod, dacă funcţionarul public în cauză este apt profesional să îndeplinească atribuţiile care îi revin.

Art. 43. (1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante se dispune în condiţiile prevăzute la art. 509 de către persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică, pentru o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic, cu notificare prealabilă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu 10 zile înainte de dispunerea măsurii.

(2) În mod excepţional, perioada prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită cu maximum 3 luni, cu notificare prealabilă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu 10 zile înainte de dispunerea măsurii, dacă autoritatea sau instituţia publică a organizat concurs de recrutare ori promovare şi funcţia publică nu a fost ocupată, în condiţiile legii.

Art. 44. (1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public se află în una dintre următoarele situaţii:

a) este numit într-o funcţie de demnitate publică, pentru perioada respectivă;
b) este ales, într-o funcţie de demnitate publică, pentru perioada respectivă;
c) este desemnat să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituţii ale Uniunii Europene sau în alte organisme sau instituţii de drept public internaţional, ca reprezentant al autorităţii sau instituţiei publice sau al statului român, pentru perioada respectivă;
d) îndeplineşte serviciul militar la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu;
e) este arestat preventiv, se află în arest la domiciliu, precum şi în cazul în care, faţă de acesta s-a dispus, în condiţiile Legii nr. 135/2010privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, luarea măsurii controlului judiciar ori a măsurii controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligaţii care împiedică exercitarea raportului de serviciu;
f) în caz de carantină, în condiţiile legii;
g) concediu de maternitate, în condiţiile legii;
h) este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
i) concediu pentru incapacitate temporară de muncă, pe o perioadă mai mare de o lună, în condiţiile legii;
j) în caz de forţă majoră;
k) în cazul emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 517 alin. (1) lit. e);
l) în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la art. 465 lit. h);
m) în alte cazuri expres prevăzute de lege.

(2) În vederea emiterii actului administrativ de reluare a activităţii, cu 15 zile înainte de data încetării motivului de suspendare de drept, dar nu mai târziu de data luării la cunoştinţă de motivul încetării suspendării, funcţionarul public informează în scris persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică despre acest fapt.

(3) Perioada în care funcţionarul public de execuţie a avut raporturile de serviciu suspendate potrivit alin. (1) lit. c) constituie vechime în gradul profesional al funcţiei publice de execuţie pe care funcţionarul public o deţine.

Art. 45. (1) Raportul de serviciu se suspendă la iniţiativa funcţionarului public în următoarele situaţii:

a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;
b) concediu pentru îngrijirea copilului până la 7 ani, în cazul copilului cu handicap, în condiţiile legii;
c) concediul de acomodare cu durata de maximum un an, care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei;
d) concediu paternal;
e) este încadrat la cabinetul unui demnitar;
f) desfăşoară activitate sindicală pentru care este prevăzută suspendarea în condiţiile legii;
g) efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcţionarul public nu se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude până la gradul I inclusiv, în condiţiile legii;
h) pentru participare la campania electorală, pe durata campaniei electorale şi până în ziua ulterioară alegerilor;
i) pentru participarea la grevă, în condiţiile legii;
j) desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale pe perioadă determinată, în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 513 alin. (1) lit. c).

(2) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) funcţionarul public este obligat să informeze autoritatea sau instituţia publică anterior cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de incidenţa acestora. Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. d), e), g), h) şi j) funcţionarul public este obligat să informeze autoritatea sau instituţia publică cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de incidenţa situaţiilor prevăzute la alin. (1). Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), f) şi i), informarea se înaintează autorităţii sau instituţiei publice la data luării la cunoştinţă de către funcţionarul public de incidenţa motivului de suspendare, respectiv în termenul prevăzut la art. 415 alin. (3). În toate cazurile funcţionarul public are obligaţia de a prezenta documentele doveditoare ale situaţiilor care conduc la suspendarea raporturilor de serviciu.

(3) În vederea emiterii actului administrativ de reluare a activităţii, cu 15 zile înainte de data încetării motivului de suspendare la iniţiativa funcţionarului public, dar nu mai târziu de data luării la cunoştinţă de motivul încetării suspendării, funcţionarul public informează în scris persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică despre acest fapt.

(4) Perioada în care funcţionarul public de execuţie a avut raporturile de serviciu suspendate potrivit alin. (1) lit. a)-d) şi j) constituie vechime în gradul profesional al funcţiei publice de execuţie pe care funcţionarul public o deţine.

(5) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcţionarului public, pentru un interes personal, în alte cazuri decât cele prevăzute la art. 514 alin. (1) pe o durată cumulată de cel mult 2 ani în perioada exercitării funcţiei publice pe care o deţine. Durata suspendării se stabileşte prin acordul părţilor şi nu poate fi mai mică de 30 de zile.

Art. 46. Încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici se face prin dispoziția primarului și are loc în următoarele condiții:

a) de drept;
b) prin acordul părţilor, consemnat în scris;
c) prin eliberare din funcţia publică;
d) prin destituire din funcţia publică;
e) prin demisie.

Art. 47. (1) Raportul de serviciu existent încetează de drept:

a) la data decesului funcţionarului public;
b) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii funcţionarului public;
c) dacă funcţionarul public nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 465 alin. (1) lit. a) şi d);
d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, dacă persoana care are competenţa de numire în funcţia publică nu dispune aplicarea prevederilor alin. (2);
e) la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II, în situaţia în care funcţionarului public îi este afectată ireversibil capacitatea de muncă;
f) ca urmare a constatării nulităţii absolute a actului administrativ de numire în funcţia publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
g) când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea pentru o faptă prevăzută la art. 465 alin. (1) lit. h) ori s-a dispus aplicarea unei pedepse privative de libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei;
h) ca urmare a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea faptei, ca pedepse complementare, sau ca urmare a interzicerii ocupării unei funcţii sau a exercitării unei profesii, ca măsură de siguranţă, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
i) ca urmare a constatării faptului că funcţia publică a fost ocupată cu nerespectarea dispoziţiilor legale de către o persoană care executa la data numirii în funcţia publică o pedeapsă complementară de interzicere a exerciţiului dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;
j) ca urmare a constatării faptului că funcţia publică a fost ocupată cu nerespectarea dispoziţiilor legale de către o persoană care a fost lucrător al sau colaborator al Securităţii, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive;
k) la data expirării termenului în care a fost ocupată pe perioadă determinată funcţia publică, cu excepţia aplicării prevederilor art. 376 alin. (2);
l) alte cazuri prevăzute expres de lege.

(2) În mod excepţional, pe baza unei cereri formulate cu 2 luni înainte de data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare şi cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, funcţionarul public poate fi menţinut în funcţia publică deţinută maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu.

(3) Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea lui prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia publică.

Art. 48. Eliberarea din funcția publică

(1) Persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică va dispune eliberarea din funcţia publică prin act administrativ, care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri:

a) autoritatea sau instituţia publică şi-a încetat activitatea în condiţiile legii, iar atribuţiile şi personalul acesteia nu au fost preluate de o altă autoritate sau instituţie publică;
b) autoritatea sau instituţia publică a fost mutată într-o altă localitate, iar funcţionarul public nu este de acord să o urmeze;
c) autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii, prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public;
d) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publică ocupată de către funcţionarul public a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea;
e) pentru incompetenţă profesională, în cazul obţinerii calificativului nesatisfăcătorîn urma derulării procesului de evaluare a performanţelor profesionale individuale, respectiv necorespunzător, în condiţiile prevăzute la art. 475 lit. b);
f) funcţionarul public nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 465 alin. (1) lit. f) sau g) ori nu obţine avizul/autorizaţia prevăzut(ă) de lege, în condiţiile art. 465 alin. (2);
g) starea sănătăţii fizice sau/şi psihice a funcţionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice deţinute;
h) ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului funcţionar public de a da curs mobilităţii în condiţiile art. 503 alin. (8).

(2) Prevederile alin. (1) lit. g) se aplică şi funcţionarului public căruia i s-a emis decizie de pensionare pentru invaliditate de gradul III, în măsura în care conducătorul autorităţii sau instituţiei publice consideră că acesta nu îşi poate îndeplini atribuţiile aferente funcţiei publice pe care o deţine. În cazul în care conducătorul autorităţii sau instituţiei publice consideră că funcţionarul public îşi poate îndeplini atribuţiile aferente funcţiei publice pe care o deţine, dispune continuarea activităţii cu durată redusă a timpului de muncă, în condiţiile prezentului cod.

(3) Situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), f) şi g) reprezintă motive neimputabile funcţionarilor publici.

(4) În cazul eliberării din funcţia publică, autoritatea sau instituţia publică este obligată să acorde funcţionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice.

(5) Perioada de preaviz este anterioară datei eliberării din funcţia publică.

(6) În perioada de preaviz, persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică poate acorda celui în cauză reducerea programului de lucru, până la 4 ore zilnic, la cererea funcţionarului public căruia i s-a acordat preavizul prevăzut la alin. (4), fără afectarea drepturilor salariale cuvenite.

(7) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) şi f), în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorităţii sau instituţiei publice există funcţii publice vacante corespunzătoare, aceasta are obligaţia să le pună la dispoziţia funcţionarilor publici. În sensul prezentului cod, sunt considerate funcţii publice corespunzătoare:

a) funcţiile publice de acelaşi nivel, identificat prin categorie, clasă şi, după caz, grad profesional;
b) funcţii publice de nivel inferior, în cazul în care în cadrul autorităţii sau instituţiei publice nu există funcţiile publice prevăzute la lit. a).

(8) Funcţionarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcţii publice vacante de nivel inferior. În cazul în care funcţia publică vacantă de nivel inferior este o funcţie publică de execuţie şi nu corespunde studiilor şi/sau vechimii în specialitatea funcţionarului public de conducere, aceasta poate fi transformată într-o funcţie publică corespunzătoare, dacă transformarea nu afectează structura organizatorică aprobată.

Art. 49. Destituirea din funcţia publică se dispune, în condiţiile art. 493, prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia publică, ca sancţiune disciplinară aplicată pentru motive imputabile funcţionarului public, în următoarele cazuri:

a) pentru săvârşirea unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;
b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu acţionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate; situaţia de incompatibilitate se constată şi se sancţionează în condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 50. Funcţionarul public poate să comunice încetarea raporturilor de serviciu prin demisie, notificată în scris persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia publică. Demisia nu trebuie motivată.

PERSONAL CONTRACTUAL

Art. 51. (1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților.

(2) Cu titlu de excepție, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de Codul Muncii.

(3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente:

a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
d) condițiile de muncă;
e) salariul;
f) timpul de muncă și timpul de odihnă.

(4) Locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detașarea salariatului, personal contractual într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă.

(5) Pe durata delegării, respectiv a detașării, salariatul își păstrează funcția și toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă.

Art. 52. (1) Delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziția angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu în afara locului său de muncă.

(2) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile și se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile.

(3) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.

Art. 53. (1) Detașarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziția angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia.

În mod excepțional, prin detașare se poate modifica și felul muncii, dar numai cu consimțământul scris al salariatului.

(2) Detașarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an.

(3) În mod excepțional, perioada detașării poate fi prelungită pentru motive obiective ce impun prezența salariatului la angajatorul la care s-a dispus detașarea, cu acordul ambelor părți, din 6 în 6 luni.

(4) Salariatul poate refuza detașarea dispusă de angajatorul sau numai în mod excepțional și pentru motive personale temeinice.

(5) Salariatul detașat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de detașare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.

(6) Drepturile cuvenite salariatului detașat se acordă de angajatorul la care s-a dispus detașarea.

(7) Pe durata detașării salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detașarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detașat.

(8) Angajatorul care detașează are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detașarea să își îndeplinească integral și la timp toate obligațiile față de salariatul detașat.

(9) Dacă angajatorul la care s-a dispus detașarea nu își îndeplinește integral și la timp toate obligațiile față de salariatul detașat, acestea vor fi îndeplinite de angajatorul care a dispus detașarea.

(10) În cazul în care există divergență între cei doi angajatori sau nici unul dintre ei nu își îndeplinește obligațiile potrivit prevederilor alin. (6) și (7), salariatul detașat are dreptul de a reveni la locul său de muncă de la angajatorul care l-a detașat, de a se îndrepta împotriva oricăruia dintre cei doi angajatori și de a cere executarea silită a obligațiilor neîndeplinite.

(11) Angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii, fără consimțământul salariatului, și în cazul unor situații de forța majoră, cu titlu de sancțiune disciplinară sau ca măsură de protecție a salariatului, în cazurile și în condițiile prevăzute de Codul muncii.

Art. 54. (1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părților sau prin actul unilateral al uneia dintre părți.

(2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natura salarială de către angajator.

(3) Pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi și obligații ale părților decât cele prevăzute la alin. (2), dacă prin legi speciale, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau regulamente interne nu se prevede altfel.

(4) În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării acesta nu va beneficia de nici un drept care rezultă din calitatea sa de salariat.

(5) Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele situații:

a) concediu de maternitate;
b) concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
c) carantină;
d) efectuarea serviciului militar obligatoriu;
e) exercitarea unei funcții în cadrul unei autorități executive, legislative ori judecătorești, pe toată durata mandatului;
f) îndeplinirea unei funcții de conducere salarizate în sindicat;
g) forța majoră;
h) în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condițiile Codului de procedură penală;
i) în alte cazuri expres prevăzute de lege.

(6) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa salariatului, în următoarele situații:

a) concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiuni intercurente, pana la împlinirea vârstei de 18 ani;
c) concediu paternal;
d) concediu pentru formare profesională;
e) exercitarea unor funcții elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toată durata mandatului;
f) participarea la grevă;

(7) Contractul individual de munca poate fi suspendat în situația absentelor nemotivate ale salariatului.

(8) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în următoarele situații:

a) pe durata cercetării disciplinare prealabile, în condițiile legii;
b) ca sancțiune disciplinară;
c) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești;
d) în cazul întreruperii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, în special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
e) pe durata detașă

(9) Contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părților, în cazul concediilor fără plată pentru studii sau pentru interese personale.

Art. 55. Contractul individual de muncă poate înceta astfel:

a) de drept;
b) ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea;
c) ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și în condițiile limitativ prevăzute de lege.

(1) Încetarea de drept a contractului individual de muncă:

a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizică, precum și în cazul dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul și-a încetat existența conform legii;
b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de declarare a morții sau a punerii sub interdicție a salariatului sau a angajatorului persoană fizică;
c) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate, pensiei anticipate parțiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare;
d) ca urmare a constatării nulității absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească definitivă;
e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare;
f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești;
g) de la data retragerii de către autoritățile sau organismele competente a avizelor, autorizațiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei;
h) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcții, ca măsură de siguranță ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus interdicția;
i) la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată;
j) retragerea acordului părinților sau al reprezentanților legali, în cazul salariaților cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani.

Art. 56. (1) Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului.

(2) Concedierea poate fi dispusă pentru motive care țin de persoana salariatului sau pentru motive care nu țin de persoana salariatului.

(3) Este interzisă concedierea salariaților:

a) pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenența națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenența ori activitate sindicală;
b) pentru exercitarea, în condițiile legii, a dreptului la grevă și a drepturilor sindicale.

(4) Concedierea salariaților nu poate fi dispusă:

a) pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii;
b) pe durata concediului pentru carantină;
c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoștință de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
d) pe durata concediului de maternitate;
e) pe durata concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
g) pe durata îndeplinirii serviciului militar;
h) pe durata exercitării unei funcții eligibile într-un organism sindical, cu excepția situației în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară grava sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârșite de către acel salariat;
i) pe durata efectuării concediului de odihnă.

(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condițiile legii.

(6) Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului în următoarele situații:

a) în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancțiune disciplinară;
b) în cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condițiile Codului de procedura penală;
c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicală, se constată inaptitudinea fizică și/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;
d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.
e) în cazul în care salariatul îndeplinește condițiile de vârstă standard și stagiu de cotizare și nu a solicitat pensionarea în condițiile legii.

(7) În cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prevăzute la art. 61 lit. c) și d) din Codul Muncii, precum și în cazul în care contractul individual de muncă a încetat de drept în temeiul art. 56 lit. e) din Codul Muncii, angajatorul are obligația de a-i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu pregătirea profesională sau, după caz, cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii.

(8) În situația în care angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante potrivit alin. (7), acesta are obligația de a solicita sprijinul Agenției Teritoriale de Ocupare a Forței de Muncă în vederea redistribuirii salariatului, corespunzător pregătirii profesionale și/sau, după caz, capacității de muncă stabilite de medicul de medicină a muncii.

(9) Salariatul are la dispoziție un termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea angajatorului, conform prevederilor alin. (8), pentru a-și manifesta în scris consimțământul cu privire la noul loc de muncă oferit.

(10) În cazul în care salariatul nu își manifestă consimțământul în termenul prevăzut la alin. (9), precum și după notificarea cazului către Agenția Teritorială de Ocupare a Forței de Muncă conform alin. (8), angajatorul poate dispune concedierea salariatului.

(11) Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.

(12) Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.

(13) Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului poate fi individuală sau colectivă procedura concedierii fiind cea prevăzută de Codul Muncii.

(14) Persoanele concediate beneficiază la un drept de preaviz de 20 de zile lucrătoare.

(15) Concedierea salariatului pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. d) poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, prin regulamentul intern.

Art. 57. (1) Prin demisie se înțelege actul unilateral de voința a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.

(2) Refuzul angajatorului de a înregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.

(3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.

(4) Termenul de preaviz este cel convenit de părți în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile și care va fi de 15 zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție, respectiv de 30 de zile lucrătoare pentru salariații care ocupă funcții de conducere.

(5) Pe durata preavizului contractul individual de muncă continuă să își producă toate efectele.

(6) În situația în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător.

(7) Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz sau la data renunțării totale ori parțiale de către angajator la termenul respectiv.

(8) Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă.

DISPOZIȚII COMUNE CELOR DOUĂ RAPORTURI JURIDICE

Art. 58. (1) La încetarea raportului de serviciu/contractului de muncă, instituția va elibera angajatului, prin Compartimentul Resurse Umane, adeverința care să ateste activitatea desfășurată în cadrul instituției, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie sau/și specialitate, data lichidării și motivul încetării raporturilor de serviciu/contractului de muncă, nota de lichidare cu precizarea drepturilor de concediu de odihnă și a debitelor (dacă este cazul), precum și recomandare (calificativ), dacă se solicită.

(2) Operarea în Registrul de evidență a salariaților a încetării activității se va face în ultima zi a activității, respectiv a preavizului (declanșat de salariat sau de conducerea instituției). Lichidarea definitivă a drepturilor bănești ale fostului angajat se face odată cu plata salariilor pentru luna în care încetează raporturile de serviciu/contractul individual de muncă.

Art. 59. La încetarea raportului de serviciu sau a raportului de muncă, funcționarului public/salariatului îi revin următoarele obligații:

a) să predea lucrările finalizate și în curs de realizare, unui înlocuitor desemnat (sau șefului său direct);
b) să lichideze toate datoriile, de orice natură, față de instituție, prin procedura completării Notei de lichidare; în cazul în care angajatul nu poate lichida toate datoriile materiale, se vor emite angajamente de plată care vor constitui titlu executoriu pentru acele datorii;
c) să returneze legitimația de serviciu, documentațiile și materialele de specialitate de care a beneficiat în calitate de angajat și să predea în bună stare mijloacele tehnice și obiectele de inventar avute în folosință;
d) să respecte obligațiile ce revin angajaților și normele de conduită și în perioada de preavizare.

CAPITOLUL VII

PREGĂTIREA PROFESIONALĂ A ANGAJAȚILOR

POLIȚIEI LOCALE MARGHITA

REGLEMENTĂRI COMUNE

Art. 60. (1) Angajatorul are obligația de a asigura salariaților acces periodic la formarea profesională.

(2) Formarea profesională a salariaților se poate realiza prin următoarele forme:

a) participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de servicii de formare profesională;
b) formare individualizată;
c) alte forme de pregătire convenite între angajator și salariat.

FORMAREA PROFESIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI

Art. 61. Funcționarii publici au dreptul și obligația de a-și îmbunătăți în mod continuu abilitățile și pregătirea profesională.

Art. 62. (1)Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a asigura participarea pentru fiecare funcţionar public la cel puţin un program de formare şi perfecţionare profesională o dată la doi ani, organizat de Institutul Naţional de Administraţie sau de alţi furnizori de formare profesională, în condiţiile legii.

(2) Pe perioada în care funcționarii publici urmează forme de perfecționare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situația în care acestea sunt:

a) organizate la iniţiativa ori în interesul autorităţii sau instituţiei publice;
b) urmate la iniţiativa funcţionarului public, cu acordul persoanei care are competenţa de numire, şi numai în cazul în care perfecţionarea profesională are legătură cu domeniul de activitate al instituţiei sau autorităţii publice sau cu specificul activităţii derulate de funcţionarul public în cadrul acesteia.

(3) Funcţionarii publici care urmează programe de formare şi perfecţionare cu o durată mai mare de 90 de zile într-un an calendaristic, organizate în ţară sau în străinătate, finanţate integral sau parţial prin bugetul autorităţii sau instituţiei publice, din bugetul de stat sau bugetul local, sunt obligaţi să se angajeze în scris că vor lucra în administraţia publică între 2 şi 5 ani de la terminarea programelor, proporţional cu numărul zilelor de formare sau perfecţionare de care au beneficiat, dacă pentru programul respectiv nu este prevăzută o altă perioadă.

(4) Persoanele care au urmat un program de formare şi perfecţionare, dar nu au absolvit-o din vina lor, sunt obligate să restituie instituţiei sau autorităţii publice contravaloarea cheltuielilor efectuate din bugetul propriu, precum şi drepturile salariale primite în perioada perfecţionării, calculate în condiţiile legii, dacă acestea au fost suportate de autoritatea sau instituţia publică.

(5) Persoanele care au urmat un program de formare şi perfecţionare, dar nu au absolvit-o din vina lor, sunt obligate să restituie instituţiei sau autorităţii publice contravaloarea cheltuielilor efectuate din bugetul propriu, precum şi drepturile salariale primite în perioada perfecţionării, calculate în condiţiile legii, dacă acestea au fost suportate de autoritatea sau instituţia publică.

Art. 63. Nu constituie formare şi perfecţionare profesională şi nu pot fi finanţate din bugetul de stat sau din bugetul local studiile universitare definite în condiţiile prevăzute de legislaţia specifică.

Art. 64. Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să comunice Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici datele solicitate cu privire la formarea şi perfecţionarea funcţionarilor publici.

FORMAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI CONTRACTUAL

Art. 65. (1) Pentru personalul contractual, în cazul în care participarea la cursurile de formare profesională este inițiată de Primăria Municipiului Marghita toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta, salariații beneficiază de drepturile salariale cuvenite.

Art. 66. (1) Salariații care au beneficiat de un curs de formare profesională mai mare de 60 de zile nu pot avea inițiativa încetării contractului individual de muncă o perioadă de cel puțin 3 ani de la data absolvirii cursurilor de formare profesională; acest lucru va fi stipulat într-un act adițional atașat la contractul individual de muncă.

(2) Durata efectivă a perioadei din actul adițional se stabilește de conducerea instituției.

(3) În cazul nerespectării angajamentului/actului adițional salariații sunt obligați să restituie instituției drepturile salariale primite pe perioada cursurilor de perfecționare, proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului, precum și celelalte drepturi pe această perioadă, cu excepția cazului în care salariații nu mai dețin funcția respectivă din motive neimputabile acestora.

PREVEDERI SPECIFICE APLICABILE POLIȚIȘTILOR LOCALI

Art. 67. (1) Instituțiile de specialitate din cadrul Ministerului Administrației și Internelor în care se desfășoară programe de formare inițială pentru agenții poliției locale, prevăzute la art. 18 alin. (1) și (2) din Legea nr. 155/2010, numărul cursanților și perioadele în care se realizează aceste programe de formare inițială, precum și cuantumul cheltuielilor de școlarizare/cursant se stabilesc anual prin ordin al ministrului administrației și internelor.

(2) Pentru stabilirea cadrului organizatoric prevăzut la alin. (1), structura Ministerului Administrației și Internelor cu atribuții în relația cu comunitățile locale centralizează propunerile instituțiilor beneficiare și prezintă la structura centrală de pregătire de la nivelul Ministerului Administrației și Internelor repartizarea numerică și pe județe a acestor solicitări.

(3) Programele de formare inițială sunt structurate pe module, parcurse prin cursuri la zi cu durata de 3 luni.

(4) Pentru funcțiile publice de conducere, în programele de studiu se prevede obligatoriu un modul de management, cu durata de minimum 30 de ore.

(5) Instituțiile de specialitate din cadrul Ministerului Administrației și Internelor stabilite potrivit alin. (1) constituie seriile de pregătire a cursanților, în baza solicitărilor instituțiilor beneficiare transmise acestora de către structura centrală de pregătire, în limita numărului de locuri, în ordinea transmiterii cererilor.

(6) Pentru a se constitui o grupă de studiu în cadrul seriei de pregătire este necesar un număr minim de 15 cursanți. În situația în care nu se poate constitui nicio grupă în cadrul seriei de pregătire, precum și în situația în care numărul înscrierilor depășește numărul de locuri aprobat, cei înscriși se redistribuie la alte instituții organizatoare, în limita numărului de locuri prevăzut pentru acestea, cu acordul instituțiilor beneficiare.

(7) Finalizarea programelor de formare se face prin examen de absolvire, conform planului de învățământ.

(8) Examenul de absolvire a programelor de formare inițială se susține în fața unei comisii numite prin dispoziție a șefului sau ordin al comandantului instituției organizatoare, după caz. Comisia este constituită din 2 sau 3 specialiști din afara instituției organizatoare și 1-3 reprezentanți ai acesteia care au organizat programul de formare profesională. La examen pot asista și reprezentanți ai beneficiarilor programelor de formare profesională care au delegație solicitată în acest sens și eliberată de către structura de specialitate din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

(9) În urma promovării examenului, polițiștii locali obțin un certificat de absolvire eliberat în condițiile legii de către instituția organizatoare de specialitate, cu menționarea competențelor profesionale dobândite, cuantificate în credite transferabile. Certificatele de absolvire sunt tipărite cu antetul Ministerului Administrației și Internelor și au regimul prevăzut de lege pentru documentele de studii.

Art. 68. Polițiștii locali care promovează programele de formare inițială prevăzute la art. 11 alin. (1) încheie un angajament de serviciu prin care se obligă să lucreze în poliția locală o perioadă de cel puțin 5 ani de la data promovării examenului.

Art. 69. Polițiștii locali din cadrul Poliției Locale Marghita vor fi înscriși și se vor prezenta obligatoriu la Cursurile prevăzute la art. 34.

CAPITOLUL VIII

EVALUAREA PERFORMANȚELOR PROFESIONALE

INDIVIDUALE ALE SALARIAȚILOR

FUNCȚIONARI PUBLICI

Art. 70. Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuţie şi conducere reprezintă aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, prin compararea gradului şi modului de îndeplinire a obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv de către funcţionarul public pe parcursul unui an calendaristic, şi urmăreşte:

a) corelarea obiectivă dintre activitatea şi cunoştinţele funcţionarului public necesare îndeplinirii obiectivelor individuale, stabilite în baza atribuţiilor din fişa postului şi cerinţele funcţiei publice, prin raportare la nivelul funcţiei publice deţinute;
b) asigurarea unui sistem motivaţional, astfel încât să fie determinată creşterea performanţelor profesionale individuale;
c) identificarea necesităţilor de instruire a funcţionarilor publici, pentru îmbunătăţirea rezultatelor activităţii desfăşurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite.

Art. 71. (1) Calificativele obţinute la evaluarea performanţelor profesionale individuale sunt avute în vedere la:

a) promovarea într-o funcţie publică superioară;
b) acordarea de prime, în condiţiile legii;
c) diminuarea drepturilor salariale cu 10% până la următoarea evaluare anuală a performanţelor profesionale individuale, pentru funcţionarii publici care au obţinut calificativul “satisfăcător”;
d) eliberarea din funcţia publică.

(2) Necesităţile de formare profesională pentru anul următor perioadei evaluate, stabilite în cadrul evaluării performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, se au în vedere la elaborarea planului de perfecţionare profesională a funcţionarilor publici.

Art. 72. Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarului public se consemnează în raportul de evaluare întocmit şi semnat de către superiorul ierarhic nemijlocit al funcţionarului public, care se contrasemnează de către:

a) funcţionarul public ierarhic superior evaluatorului, potrivit structurii organizatorice a autorităţii sau instituţiei publice, pentru funcţionarii publici de conducere aflaţi în subordine sau în coordonarea directă şi pentru funcţionarii publici de execuţie pentru care calitatea de evaluator aparţine funcţionarului public de conducere direct subordonat contrasemnatarului;
b) înaltul funcţionar public, în cazul în care, potrivit structurii organizatorice a autorităţii ori instituţiei publice, nu există un funcţionar public ierarhic superior evaluatorului şi activitatea compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public evaluat este coordonată de înaltul funcţionar public, cu excepţia situaţiei funcţionarilor publici prevăzuţi la lit. a);
c) persoana care ocupă funcţia de conducere imediat inferioară celei de conducător al autorităţii sau instituţiei publice, pentru funcţionarii publici aflaţi în coordonarea sau în subordinea directă.

Şi se aprobă de către:

a) de către superiorul ierarhic al contrasemnatarului pentru funcţiile publice de execuţie;
b) de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, pentru funcţionarii publici de conducere pentru care nu are calitatea de evaluator, respectiv pentru funcţionarii publici de execuţie, în situaţia în care nu există un superior ierarhic în condiţiile lit. a).

Art. 73. (1) Perioada evaluată este 1 ianuarie – 31 decembrie a fiecărui an, iar perioada de evaluare este 1 ianuarie – 31 martie a anului următor perioadei evaluate, pentru toţi înalţii funcţionari publici care au desfăşurat efectiv activitate minimum 6 luni în anul calendaristic pentru care se realizează evaluarea.

(2) Evaluarea anuală prevăzută la alin. (1) se realizează şi pentru funcţionarii publici care exercită cu caracter temporar o funcţie publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici.

Art. 74. Calitatea de evaluator este exercitată de către:

a) funcţionarul public de conducere pentru funcţionarul public de execuţie din subordine, respectiv funcţionarul public de conducere ierarhic superior potrivit structurii organizatorice a autorităţii sau instituţiei publice, pentru funcţionarul public de conducere;
b) înaltul funcţionar public, pentru funcţionarii publici de conducere din subordinea directă sau pentru funcţionarii publici de execuţie, atunci când aceştia îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor compartimente din subordinea directă, care nu sunt coordonate de un funcţionar public de conducere;
c) persoana care ocupă funcţia de conducere imediat inferioară celei de conducător al autorităţii sau instituţiei publice, pentru funcţionarii publici aflaţi în coordonarea sau în subordinea directă;
d) conducătorul autorităţii sau instituţiei publice pentru funcţionarii publici aflaţi în subordinea directă, precum şi pentru funcţionarii publici care au calitatea de conducători ai autorităţilor sau instituţiilor publice aflate în subordinea, în coordonarea ori sub autoritatea acesteia şi pentru adjuncţii acestora;
e) membrii comisiei pentru evaluarea secretarilor generali ai unităţii administrativ-teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale;
f) persoana care are competenţa de numire expres stabilită prin legea specială, pentru funcţionarii publici care au calitatea de conducători sau fac parte din organele colective de conducere ale unor autorităţi sau instituţii publice care nu se află în subordinea, în coordonarea ori sub autoritatea altor autorităţi sau instituţii publice.

Art. 75. Evaluatorul, contrasemnatarul şi persoana care aprobă raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarului public au obligaţia asigurării respectării întocmai a normei generale de conduită profesională privind obiectivitatea în evaluare, precum şi a respectării regimului juridic al incompatibilităţilor şi al conflictului de interese.

Art. 76. Obiectivele individuale se stabilesc în conformitate cu atribuţiile din fişa postului, prin raportare la funcţia publică deţinută, gradul profesional al acesteia, cunoştinţele teoretice şi practice şi abilităţile necesare exercitării funcţiei publice deţinute de funcţionarul public şi corespund obiectivelor compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public.

Art. 77. Criteriile de performanță ale funcționarilor publici sunt:

Criteriile de performanță ale funcționarilor publici de execuție:

– Capacitatea de implementare,

– Capacitatea de a rezolva eficient problemele,

– Capacitatea de asumare a responsabilităților,

– Capacitatea de autoperfecționare și valorificare a experienței dobândite,

– Capacitatea de analiză și sinteză,

– Creativitate și spirit de inițiativă,

– Capacitatea de planificare şi de a acţiona strategic,

– Capacitatea de a lucra independent,

– Capacitatea de a lucra în echipă,

– Capacitatea în gestionarea resurselor alocate.

Criteriile de performanță ale funcționarilor publici de conducere:

– Capacitatea de a organiza,

– Capacitatea de a conduce,

– Capacitatea de coordonare,

– Capacitatea de control,

– Capacitatea de a obține cele mai bune rezultate,

– Competența decizională,

– Capacitatea de a delega,

– Abilități în gestionarea resurselor umane,

– Capacitatea de a dezvolta abilitățile personalului,

– Abilități de mediere și negociere,

– Obiectivitate în apreciere,

– Capacitatea de implementare,

– Capacitatea de a rezolva eficient problemele,

– Capacitatea de asumare a responsabilităților,

– Capacitatea de autoperfecționare și valorificare a experienței dobândite,

– Capacitatea de analiză și sinteză,

– Creativitate și spirit de inițiativă,

– Capacitatea de planificare și de a acționa strategic,

– Capacitatea în gestionarea resurselor alocate.

Art. 78. (1) Evaluatorul acordă note de la 1 la 5. Nota 1 reprezintă nivelul minim de atingere a fiecăruia dintre obiectivele individuale în raport cu indicatorii de performanţă şi, respectiv, nivelul minim apreciat de îndeplinire a fiecăruia dintre criteriile de performanţă, iar nota 5 reprezintă nivelul maxim.

(2) Nota finală acordată pentru elementul prevăzut la art. 485 alin. (3) lit. a) din prezentul cod reprezintă media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv individual, inclusiv a celor revizuite, dacă s-a impus revizuirea acestora pe parcursul perioadei evaluate.

(3) Nota finală acordată pentru elementul prevăzut la art. 485 alin. (3) lit. b) din prezentul cod reprezintă media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui criteriu de performanţă.

(4) Punctajul final al evaluării performanţelor profesionale individuale este media aritmetică a notelor obţinute pentru obiectivele individuale şi criteriile de performanţă, potrivit alin. (2) şi (3).

(5) În urma evaluării performanţelor profesionale individuale, funcţionarului public i se acordă unul dintre următoarele calificative: foarte bine, bine, satisfăcător, nesatisfăcător.

Art. 79. (1) Calificativul final al evaluării se stabilește pe baza notei finale, după cum urmează:

a) pentru un punctaj între 1,00-2,50 se acordă calificativul “nesatisfăcător”;
b) pentru un punctaj între 2,51-3,50 se acordă calificativul “satisfăcător”;
c) pentru un punctaj între 3,51-4,50 se acordă calificativul “bine”;
d) pentru un punctaj între 4,51-5,00 se acordă calificativul “foarte bine”.

(2) Funcţionarii publici nemulţumiţi de evaluarea comunicată potrivit art. 19 alin. (4), o pot contesta, în cadrul procedurii de evaluare, la conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă.

(3) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice soluţionează contestaţia pe baza raportului de evaluare şi a referatelor întocmite de către funcţionarul public evaluat, de către evaluator şi de către contrasemnatar, în termen de 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a contestaţiei.

(4) Pe baza documentelor prevăzute la alin. (2), conducătorul autorităţii sau instituţiei publice respinge motivat contestaţia sau o admite, caz în care modifică raportul de evaluare în mod corespunzător. Rezultatul contestaţiei se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile calendaristice de la soluţionarea acesteia.

(5) La expirarea termenului prevăzut la alin. (1), în condiţiile în care funcţionarul public nu a contestat rezultatul evaluării, respectiv la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), o copie a raportului de evaluare, certificată pentru conformitate cu originalul de către persoana cu atribuţii privind evidenţa personalului din cadrul compartimentului de resurse umane, se comunică funcţionarului public.

(6) Funcţionarul public nemulţumit de rezultatul evaluării performanţelor profesionale individuale se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.

PERSONAL CONTRACTUAL

Art. 80. Evaluarea performanțelor profesionale individuale are ca scop aprecierea obiectivă a activității personalului, prin compararea gradului de îndeplinire a criteriilor de evaluare stabilite pentru perioada respectivă cu rezultatele obținute în mod efectiv.

Art. 81. Procedura de aplicare a normelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru personalul angajat în UAT Marghita și în serviciile publice din subordine stabilește:

– criteriile de evaluare a performanțelor profesionale individuale;

– procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale angajaților;

Art. 82. Procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale se aplică fiecărei funcții, în raport cu îndeplinirea atribuțiilor și răspunderilor corespunzătoare postului ocupat de angajat.

Art. 83. Evaluarea performanțelor profesionale ale angajaților în raport cu îndeplinirea atribuțiilor și a răspunderilor corespunzătoare postului se face pe baza criteriilor de evaluare a performanțelor profesionale individuale, prezentate în fișa de evaluare a performanțelor profesionale individuale.

Art. 84. Evaluarea performanțelor profesionale individuale se realizează de către evaluator. Are calitatea de evaluator:

personalul contractual de conducere care coordonează departamentul în cadrul căreia își desfășoară activitatea personalul contractual de execuție sau personalul care coordonează activitatea acestuia;
personalul contractual de conducere ierarhic superior potrivit structurii organizatorice, pentru personalul contractual de conducere;
conducătorul instituției pentru personalul contractual care sunt în subordinea directă a acestuia.

Art. 85. Raportul de evaluare se înaintează contrasemnatarului. Are calitate de contrasemnatar personalul contractual ierarhic superior evaluatorului, potrivit structurii organizatorice. În cazul în care, potrivit structurii organizatorice, nu există personal contractual ierarhic superior evaluatorului, va fi desemnat contrasemnatar personalul contractual care deține cea mai înaltă funcție din cadrul instituției, iar atunci când nu este posibil, contrasemnatar va fi un demnitar din cadrul instituției.

Art. 86. Calificativul acordat în baza raportului de evaluare a performanțelor profesionale individuale se aprobă de conducătorul instituției.

Art. 87. Criteriile de evaluare a performanțelor profesionale individuale a salariatului sunt:

(1) Pentru funcțiile de execuție:

Rezultate obținute:

-cantitatea și calitatea lucrărilor și sarcinilor realizate,

-nivelul de îndeplinire a sarcinilor și lucrărilor în termenele stabilite,

-eficiența lucrărilor și sarcinilor realizate, în contextul atingerii obiectivelor propuse.

Adaptarea la complexitatea muncii:

-adaptarea la concepția de alternative de schimbare sau de soluții noi,

-analiza și sinteza riscurilor, influențelor, efectelor și consecințelor evaluate,

-evaluarea lucrărilor și sarcinilor de rutină.

Asumarea responsabilității:

– intensificarea implicării și rapiditatea intervenției în realizarea atribuțiilor,

-evaluarea nivelului riscului decizional.

Capacitatea relațională și disciplina muncii:

-capacitatea de evitare a stărilor conflictuale și respectarea relațiilor ierarhice,

-adaptabilitatea la situații neprevăzute.

(2) Pentru funcțiile de conducere se vor utiliza, suplimentar, și următoarele criterii de evaluare:

– cunoștințe despre scopul, obiectivele și rolul compartimentului în cadrul instituției,

– capacitatea de a lua decizii optime și asumarea răspunderii în legătură cu acestea,

– capacitatea de organizare și de coordonare a activității compartimentului,

– capacitatea de a crea în compartimentul condus un climat stimulativ, neconflictual și de bună colaborare cu alte compartimente.

Art. 88. (1) Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie din anul pentru se face evaluarea. Perioada de evaluare este cuprinsă între 1 și 31 ianuarie din anul următor perioadei evaluate.

(2) În mod excepțional, evaluarea performanțelor profesionale individuale ale personalului contractual se face și în cursul perioadei evaluate, în următoarele cazuri:

– atunci când pe parcursul perioadei evaluate raportul de muncă al personalului contractual evaluat încetează, se suspendă sau se modifică, în condițiile legii. În acest caz personalul contractual va fi evaluat pentru perioada de până la încetarea, suspendarea sau modificarea raporturilor de serviciu. La obținerea calificativului anual va fi avut în vedere, în funcție de specificul atribuțiilor prevăzute în fișa postului, și calificativul obținut înainte de suspendarea sau modificarea raporturilor de muncă;

– atunci când pe parcursul perioadei evaluate raportul de muncă al evaluatorului încetează, se suspendă sau se modifică, în condițiile legii. În acest caz evaluatorul are obligația ca, înainte de încetarea, suspendarea sau modificarea raporturilor de muncă ori, după caz, într-o perioadă de cel mult 15 zile calendaristice de la încetarea sau modificarea raporturilor de muncă, să realizeze evaluarea performanțelor profesionale individuale ale personalului contractual din subordine. Calificativul acordat se va lua în considerare la evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale acestora;

– atunci când pe parcursul perioadei evaluate personalul contractual dobândește o diplomă de studii de nivel superior și urmează să fie promovat, în condițiile legii, într-o funcție corespunzătoare studiilor absolvite;

– atunci când pe parcursul perioadei evaluate personalul contractual este promovat în grad profesional.

(3) Procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale nu se aplică persoanelor angajate ca debutanți, pentru care evaluarea se face după expirarea perioadei corespunzătoare stagiului de debutant.

Art. 89. Notarea criteriilor de evaluare a performanțelor profesionale individuale se face cu note de la 1 la 5, nota exprimând gradul de îndeplinire a respectivului criteriu.

(2) Pentru a obține nota corespunzătoare gradului de îndeplinire a criteriilor de evaluare se face media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui criteriu de performanță.

Art. 90. Calificativul final al evaluării se stabilește pe baza notei finale, după cum urmează:

a) între 1,00 si 2,00 – nesatisfăcător;
b) între 2,01 si 3,50 – satisfăcător;
c) între 3,51 si 4,50 – bine;
d) între 4,51 si 5,00 – foarte bine.

(2) Semnificația notelor este următoarea: nota 1 – nivel minim și nota 5 – nivel maxim.

Art. 91. (1) Personalul contractual nemulțumit de rezultatul evaluării pot să îl conteste la conducătorul instituției publice. Conducătorul instituției publice soluționează contestația pe baza raportului de evaluare și a referatelor întocmite de către personalul contractual evaluat, evaluator și contrasemnatar.

(2) Contestația se formulează în termen de 5 zile calendaristice de la luarea la cunoștință de către personalul contractual evaluat a calificativului acordat și se soluționează în termen de 15 zile calendaristice de la data expirării termenului de depunere a contestației.

(3) Rezultatul contestației se comunică personalului contractual în termen de 5 zile calendaristice de la soluționarea contestației.

(4) Personalul contractual nemulțumit de modul de soluționare a contestației formulate se poate adresa instanței competente, în condițiile legii.

CAPITOLUL IX

PROMOVAREA FUNCȚIONARILOR PUBLICI

Art. 92. Promovarea în funcţia publică

(1) Funcţionarul public poate promova în funcţia publică, în condiţiile legii.

(2) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin:

a) ocuparea unei funcţii publice de execuţie de grad profesional imediat superior celui deţinut;
b) ocuparea unei funcţii publice de execuţie dintr-o clasă corespunzătoare studiilor absolvite;
c) ocuparea unei funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari publici vacante şi a unei funcţii publice de conducere vacante.

Art. 93. Promovarea în grad profesional

(1) Promovarea în grad profesional este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice de execuţie de grad profesional imediat superior celui deţinut de funcţionarul public.

(2) Promovarea în grad profesional se face prin concurs sau examen, organizat de către autorităţile şi instituţiile publice, cu încadrarea în fondurile bugetare alocate, prin transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării concursului sau examenului.

(3) Fişa postului funcţionarului public care a promovat în grad profesional se completează cu noi atribuţii şi responsabilităţi sau, după caz, prin creşterea gradului de complexitate a atribuţiilor exercitate.

(4) În situaţia promovării în gradul profesional imediat superior celui deţinut de funcţionarul public care ocupă o funcţie publică temporar vacantă, postul aferent funcţiei publice se transformă până la data încetării raporturilor de serviciu ale acestuia, în condiţiile legii.

Art. 94. (1) Pentru a participa la concursul sau examenul de promovare în grad profesional, funcţionarul public trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să aibă cel puţin 3 ani vechime în gradul profesional al funcţiei publice din care promovează;
b) să fi obţinut un număr minim de credite prin participarea la programe de formare, de perfecţionare, seminare, conferinţe, schimburi de experienţă sau vizite de studiu, în condiţiile legii sau să fi urmat o formă de perfecţionare profesională cu durata de minimum 30 de ore în ultimii 3 ani de activitate;
c) să fi obţinut cel puţin calificativul “bine” la evaluarea performanţelor individuale în ultimii 2 ani de activitate;
d) să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentului cod.

(2) Constituie vechime în grad profesional vechimea definită potrivit art. 424 alin. (6), precum şi cea prevăzută la art. 502 alin. (7), art. 509 alin. (5), art. 513 alin. (3), art. 514 alin. (4) şi art. 527 alin. (3) din Codul administrativ.

PROMOVAREA ÎN FUNCȚII PUBLICE DE CONDUCERE

Art. 95. (1) Promovarea în funcţia publică din categoria înalţilor funcţionari publici şi promovarea în funcţia publică de conducere este modalitatea de dezvoltare a carierei unui funcţionar public prin ocuparea, în urma promovării concursului, a unei funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari publici sau a unei funcţii publice de conducere vacante.

(2) Pentru a participa la concursul de promovare într-o funcţie publică de conducere vacantă, funcţionarii publici trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;
b) să îndeplinească condiţiile minime de vechime în specialitate prevăzute la art. 468 alin. (2);
c) să îndeplinească condiţiile de studii, precum şi condiţiile specifice necesare ocupării funcţiei publice;
d) să fie absolvenţi cu diplomă ai studiilor universitare de master în domeniul administraţiei publice, management sau în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei publice;
e) să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentului cod;
f) să fi obţinut un număr minim de credite prin participarea la programe de formare, de perfecţionare, seminare, conferinţe, schimburi de experienţă sau vizite de studiu, în condiţiile legii, sau să fi urmat o formă de perfecţionare profesională cu durata de minimum 30 de ore în ultimii 3 ani de activitate.

PROMOVAREA ÎN CLASĂ

Art. 96. (1) Promovarea în clasă este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice de execuţie dintr-o clasă superioară celei în care se află funcţia publică deţinută de funcţionarul public.

(2) Autorităţile sau instituţiile publice pot organiza examen de promovare în clasă pentru funcţionarii publici care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 481, în măsura în care apreciază că transformarea postului ocupat de funcţionarul public într-un post cu atribuţii corespunzătoare studiilor de nivel superior este utilă autorităţii sau instituţiei publice.

(3) Promovarea în clasă în condiţiile prevăzute la alin. (2) se face prin examen, care se organizează de către autorităţile şi instituţiile publice, cu încadrarea în fondurile bugetare alocate, prin transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării examenului într-o funcţie publică de execuţie dintr-o clasă superioară, de grad profesional asistent.

(4) Promovarea în clasă nu se poate face pe o funcţie publică de auditor sau de consilier juridic.

(5) Fişa postului funcţionarului public care a promovat în clasă se completează cu noi atribuţii şi responsabilităţi corespunzătoare studiilor de nivel superior sau, după caz, prin creşterea gradului de complexitate a atribuţiilor exercitate.

(6) În situaţia promovării funcţionarului public care ocupă o funcţie publică temporar vacantă postul aferent funcţiei publice se transformă până la data încetării raporturilor de serviciu ale funcţionarului public numit pe perioadă determinată, în condiţiile legii.

(7) Condiţii pentru examenul de promovare în clasă

Pentru a participa la examenul de promovare în clasă, funcţionarul public trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să dobândească, ulterior intrării în corpul funcţionarilor publici, o diplomă de studii de nivel superior, în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea sau într-un domeniu considerat util pentru desfăşurarea activităţii de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;
b) să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată.

CAPITOLUL X

DREPTURI ȘI ÎNDATORIRI ALE SALARIAȚILOR

FUNCȚIONARI PUBLICI

Art. 97. În conformitate cu prevederile Codului administrativ privind Statutul funcționarilor publici, funcționarii publici din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului municipiului Marghita au următoarele drepturi:

– Dreptul la opinie,

– Dreptul la tratament egal,

– Dreptul de a fi informat,

– Dreptul de asociere sindicală,

– Dreptul la grevă,

– Drepturile salariale şi alte drepturi conexe,

– Dreptul la asigurarea uniformei,

– Durata normală a timpului de lucru,

– Dreptul de a fi ales sau numit într-o funcţie de autoritate sau demnitate publică,

– Dreptul la concediu,

– Dreptul la un mediu sănătos la locul de muncă,

– Dreptul la asistenţă medicală, proteze şi medicamente,

– Dreptul la recunoaşterea vechimii în muncă, în specialitate şi în grad profesional,

– Dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale de stat,

– Drepturi ale membrilor familiei funcţionarului public, în situaţia decesului acestuia,

– Dreptul la protecţia legii,

– Dreptul de a fi despăgubit pentru prejudiciile materiale suferite din culpa autorităţii sau instituţiei publice,

– Desfăşurarea de activităţi în sectorul public şi în sectorul privat.

Art. 98. (1) Funcționarii publici din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului municipiului Marghita, conform Codului administrativ au și următoarele obligații:

Respectarea Constituţiei şi a legilor,
Profesionalismul şi imparţialitatea,
Obligaţii în exercitarea dreptului la libera exprimare,
Asigurarea unui serviciu public de calitate,
Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice,
Obligaţia de a informa autoritatea sau instituţia publică cu privire la situaţia personală generatoare de acte juridice,
Interdicţii şi limitări în ceea ce priveşte implicarea în activitatea politică,
Îndeplinirea atribuţiilor,
Limitele delegării de atribuţii,
Păstrarea secretului de stat, secretului de serviciu şi confidenţialitatea,
Interdicţia privind acceptarea darurilor sau a altor avantaje,
Utilizarea responsabilă a resurselor publice,
Subordonarea ierarhică,
Folosirea imaginii proprii,
Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri,
Respectarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor,
Activitatea publică,
Conduita în relaţiile cu cetăţenii,
Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale,
Obiectivitate şi responsabilitate în luarea deciziilor,
Obligaţia respectării regimului cu privire la sănătate şi securitate în muncă.

Art. 99. Drepturile şi obligaţiile funcţionarilor publici numiţi pe perioadă determinate.

(1) Funcţionarii publici numiţi pe perioadă determinată au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi funcţionarii publici numiţi pe perioadă nedeterminată, cu excepţiile prevăzute de codul administrativ.

(2) În situaţia în care, pe durata ocupării funcţiei publice de execuţie temporar vacante, aceasta se vacantează în condiţiile legii, persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică dispune, în cazuri temeinic justificate, numirea funcţionarului public, cu acordul acestuia, pe durată nedeterminată.

Art. 100. (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a se supune controlului de medicina muncii şi expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, în condiţiile legii.

(2) Salariații au obligația de a respecta regulile de disciplină și de protecție a muncii, stabilite la locul de muncă unde își desfășoară activitatea, în raport cu atribuțiile ce îi revin, contribuind la crearea unui climat corespunzător, pentru buna desfășurare a activității și să respecte toate dispozițiile operative date de nivelele ierarhice superioare.

Art. 101. (1) Funcționarilor publici din cadrul instituției le este interzis:

a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte sau să furnizeze în mod neautorizat informaţii în legătură cu aceste litigii;
c) să dezvăluie şi să folosească informaţii care au caracter secret, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
d) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

(2) Prevederile alin. (2) se aplică şi după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.

PERSONALUL CONTRACTUAL

Art. 102. Drepturile și obligațiile privind relațiile de muncă dintre instituția primarului și personalul contractual sunt stabilite prin negocieri și au caracter obligatoriu.

Art. 103. Personalul contractual din cadrul Primăriei municipiului Marghita are în principal următoarele drepturi:

a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic și săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
e) dreptul la demnitate în muncă;
f) dreptul la securitate și sănătate în munca;
g) dreptul la acces la formarea profesională;
h) dreptul la informare și consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă;
j) dreptul la protecție în caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectivă și individuală;
l) dreptul de a participa la acțiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

(2) Enumerarea drepturilor și obligațiilor angajatorului și a salariaților nu sunt limitative, ele completându-se de drept cu cele cuprinse în prevederile legale în vigoare, respectiv în contractele colective de muncă.

Art. 104. Personalului contractual din cadrul Primăriei municipiului Marghita îi revin in principal următoarele obligații:

a) obligația de a realiza norma de munca sau, după caz, de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului;
b) obligația de a respecta disciplina muncii;
c) obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum și în contractul individual de muncă;
d) obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu;
e) obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în unitate;
f) obligația de a respecta secretul de serviciu;
g) obligația de a manifesta solicitudine, respect în relațiile cu persoanele cu care vin în contact pe probleme profesionale.

Atribuțiile și sarcinile individualizate și detaliate pentru fiecare salariat în parte sunt prevăzute în fișa postului, întocmit de șeful ierarhic superior.

Art. 105. Șefii de servicii și birouri vor întocmi fișa postului, fișa de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru fiecare angajat contractual din subordine. Salariații au obligația de a studia legislația specifică domeniului de activitate și vor răspunde de aplicarea corectă a acesteia. Conflictele de muncă ce pot să apară în derularea raporturilor de muncă se soluționează prioritar pe cale amiabilă sau în baza legislației în domeniu în vigoare.

Art. 106. Angajații care ocupa funcții de conducere au obligația:

să organizeze și să optimizeze activitatea Instituției prin îmbunătățirea continuă a activității Compartimentelor specializate din subordine;
să întocmească fișa postului pentru toate posturile ocupate din subordine, conform statului de personal aprobat și să aducă pe parcurs modificările și completările survenite;
să asigure asistența și supervizarea activităților din cadrul compartimentului;
să aducă la cunoștința subordonaților drepturile, obligațiile și răspunderile ce la revin;
să dea dispoziții legale, clare și precise;
să asigure încadrarea în colectiv a noilor angajați;
să prelucreze, periodic modificările legislative și actele normative noi, specifice locurilor de muncă;
răspund de conduita și atitudinea subordonaților în relația cu publicul;
răspund de decența vestimentației adoptată în timpul serviciului de către subordonați;
au obligația de a sesiza comisia de disciplină a instituției în caz că, constată abateri disciplinare. În caz contrar se fac vinovați de tolerarea abaterilor ;
completează raportul de evaluare pentru angajații din subordine în condițiile legii;
au obligația să organizeze și să faciliteze integrarea debutanților în cadrul instituției prin elaborarea unui program de stagiu aprobat de către Primar care trebuie să conțină în mod obligatoriu următoarele puncte:

alocarea a doua ore zilnic din timpul normal de lucru studiului individual sau programelor de formare la care trebuie să participe funcționarul public debutant, în condițiile legii;
planificarea activităților ce urmează sa fie desfășurate, în funcție de nivelul cunoștințelor teoretice și al deprinderilor practice dobândite pe parcursul perioadei de stagiu.

În scopul cunoașterii specificului activității instituției, funcționarului public debutant i se va asigura posibilitatea de a asista la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către funcționarii publici definitivi din cadrul altor compartimente. Aceasta activitate se va desfășura în coordonarea funcționarului public sub a cărui îndrumare își desfășoară activitatea și nu poate depăși un sfert din durata perioadei de stagiu.

Art. 107. Obligații generale ale angajaților din cadrul Poliției Locale Marghita:

de a avea un comportament bazat pe respect, bună-credință, corectitudine, amabilitate și imparțialitate;
de a avea în timpul programului de lucru o ținută vestimentară îngrijită și decentă;
să se prezinte la serviciu în stare corespunzătoare, în deplină capacitate de muncă, pentru a-și putea îndeplini în bune condiții sarcinile ce îi revin;
de a acorda caracter prioritar legilor și interesului cetățenilor;
de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în instituție;
să efectueze examenul medical periodic;
să cunoască conținutul actelor normative, regulamentelor și al oricăror altor dispoziții cu caracter normativ în legătură cu atribuțiile și sarcinile de serviciu, precum și a dispozițiilor conducerii;
angajații sunt obligați să comunice Compartimentului Resurse Umane în cel mult 5 zile calendaristice de la data interveniri modificării, orice modificare survenită în situația/statutul lor cu privire la: starea civilă (căsătorie, divorț, nașterea unui copil, etc.), situația militară, studii, schimbarea domiciliului;
referitor la studiile absolvite, angajații au obligația să prezinte Compartimentului Resurse Umane, diplomele de studii, având în vedere că adeverințele eliberate de instituțiile de învățământ superior au valabilitate doar de un an;
funcționarii publici sunt obligați să colaboreze cu Compartimentul Resurse Umane în problema întocmirii și actualizării dosarului profesional în sensul furnizării oricărei informații sau document necesar întocmirii, completării sau actualizării

Art. 108. (1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, polițistul local are următoarele drepturi principale:

să efectueze control preventiv asupra persoanei și/sau bagajului acesteia în următoarele situații: există indicii clare că s-a săvârșit, se săvârșește sau se pregătește săvârșirea unei infracțiuni sau persoana participă la manifestări publice organizate în locuri în care este interzis accesul cu arme, produse ori substanțe periculoase;
să invite la sediul poliției locale persoanele a căror prezență este necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor, prin aducerea la cunoștință, în scris, a scopului și a motivului invitației;
să solicite sprijinul cetățenilor pentru identificarea, urmărirea și prinderea persoanelor care au comis fapte de natură penală sau contravențională;
să poarte și să folosească, în condițiile prezentei legi și numai în timpul serviciului, armamentul, muniția și celelalte mijloace de apărare și intervenție din dotare;
să circule gratuit, pe baza legitimației de serviciu, în timpul serviciului, în zona de competență, cu mijloacele de transport în comun locale, pentru executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel;
să folosească forța, în condițiile legii, proporțional cu starea de fapt care justifică utilizarea acesteia, în cazul nerespectării dispozițiilor pe care le-a dat în exercitarea atribuțiilor de serviciu;
să legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale ori sunt indicii că acestea pregătesc sau au comis o faptă ilegală;
să conducă la sediul poliției locale sau al unităților/ structurilor teritoriale ale Poliției Române pe cei care prin acțiunile lor periclitează integritatea corporală, sănătatea sau viața persoanelor, ordinea publică ori alte valori sociale, precum și persoanele suspecte de săvârșirea unor fapte ilegale, a căror identitate nu a putut fi stabilită în condițiile legii. Verificarea situației acestor categorii de persoane și luarea măsurilor legale, după caz, se realizează în cel mult 12 ore din momentul depistării, ca măsură administrativă.

(2) Pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițiștii locali au acces, în condițiile legii, la bazele de date ale Ministerului Administrației și Internelor. În acest scop, poliția locală sau unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, după caz, și structurile abilitate din cadrul Ministerului Administrației și Internelor încheie protocoale de colaborare în care se reglementează infrastructura de comunicații, măsurile de securitate, protecție și de asigurare a confidențialității datelor, nivelul de acces și regulile de folosire.

Art. 109. (1) În exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițistul local este obligat:

să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, prevăzute de Constituția României, republicată, și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
să respecte principiile statului de drept și să apere valorile democrației;
să respecte prevederile legilor și ale actelor administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale;
să respecte și să aducă la îndeplinire ordinele și dispozițiile legale ale șefilor ierarhici;
să respecte normele de conduită profesională și civică prevăzute de lege;
să își decline, în prealabil, calitatea și să prezinte insigna de polițist și legitimația de serviciu, cu excepția situațiilor în care rezultatul acțiunii este periclitat. La intrarea în acțiune sau la începutul intervenției ce nu suferă amânare, polițistul local este obligat să se prezinte, iar după încheierea oricărei acțiuni sau intervenții să se legitimeze și să declare funcția și unitatea de poliție locală din care face parte;
să intervină și în afara orelor de program, în limita mijloacelor aflate la dispoziție, pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, în raza teritorială de competență, când ia la cunoștință de existența unor situații care justifică intervenția sa;
să se prezinte de îndată la sediul poliției locale sau acolo unde este solicitat, în situații de catastrofe, calamități ori tulburări de amploare ale ordinii și liniștii publice sau alte asemenea evenimente, precum și în cazul instituirii stării de urgență ori a stării de asediu sau în caz de mobilizare și de război;
să respecte secretul profesional, precum și confidențialitatea datelor dobândite în timpul desfășurării activității, în condițiile legii, cu excepția cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiției sau legea impun dezvăluirea acestora;
să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în așa fel încât să nu beneficieze și nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidențiale obținute în calitatea sa oficială.

(2) Polițistului local îi este interzis:

să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă în favoarea acestora;
să exprime opinii sau preferințe politice la locul de muncă sau în public;
să participe la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;
să adere la secte, organizații religioase sau la orice alte organizații interzise de lege;
să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor operatori economici, cu excepția calității de acționar;
să exercite activități de natură să lezeze onoarea și demnitatea polițistului local sau a instituției din care face parte;
să dețină orice altă funcție publică sau privată pentru care este salarizat, cu excepția funcțiilor didactice din cadrul instituțiilor de învățământ, a activităților de cercetare științifică și creație literar-artistică;
să participe la efectuarea oricărei forme de control în vreo entitate publică sau privată, în cazul în care, direct ori prin intermediari, este implicat sau are interese de natură contrară activității specifice de poliție;
să provoace suferințe fizice sau psihice unor persoane, în scopul obținerii de la acestea ori de la o terță persoană de informații sau mărturisiri;
să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alții, în considerarea calității sale oficiale, daruri ori alte avantaje;
să rezolve cereri care nu sunt de competenta sa ori care nu i-au fost repartizate de șefii ierarhici sau să intervină pentru soluționarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. j);
să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicații cu caracter politic, imoral sau ilegal.

(3) Polițistul local cu funcție de conducere răspunde pentru ordinele și dispozițiile date subordonaților. El este obligat să verifice dacă acestea au fost transmise și înțelese corect și să controleze modul de aducere la îndeplinire.

(4) Polițistul local cu funcție de conducere este obligat să sprijine propunerile și inițiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătățirii activității poliției locale în care își desfășoară activitatea, precum și a calității serviciilor publice oferite cetățenilor.

(5) Polițistul local răspunde, în condițiile legii, pentru modul în care își exercită atribuțiile de serviciu. Încălcarea de către polițistul local a atribuțiilor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, patrimonială, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.

(6) Polițistul local are obligația să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului poliției locale și/sau autorităților publice.

Art. 110. Pentru contribuții deosebite la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor și la prevenirea faptelor antisociale, pentru îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu, polițiștilor locali li se pot acorda recompense morale sau materiale, în condițiile stabilite prin Regulamentul-cadru de organizare si funcționare a poliției locale.

OBLIGAȚII COMUNE CELOR DOUĂ CATEGORII DE PERSONAL

Art. 111. Ambelor categorii de personal le revin următoarele obligații comune:

(1) să-și însușească prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, ale Regulamentului Intern, sarcinile și responsabilitățile prevăzute în fișa postului;

(2) să respecte programul de lucru planificat;

(3) în timpul programului de lucru să poarte o ținută decentă sau uniforma de serviciu cu însemne distinctive de ierarhizare si echipamentul de protecție specifice locului și condițiilor de desfășurare a serviciului, după cum urmează:

a) funcționarii publici care ocupă funcții publice generale si personalul contractual cu atribuții de conducător auto, precum si funcționarii publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local în cadrul Serviciului Disciplina în Construcții, Afișaj Stradal și Protecția Mediului, trebuie să poarte o ținută decentă;
b) funcționarii publici care ocupă funcții publice de polițist local din celelalte structuri ale poliției locale, precum și personalul contractual cu atribuții în domeniul pazei bunurilor și obiectivelor de interes local, trebuie să poarte obligatoriu uniforma de serviciu cu însemnele distinctive de ierarhizare corespunzătoare si mijloacele specifice de protecție acordate de instituție, în conformitate cu prevederile Anexelor nr.1,2 ți 3 din HG nr.1332/2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale;

(4) personalul care beneficiază de uniformă de serviciu cu însemne distinctive de ierarhizare si echipament de protecție specifice locului și condițiilor de desfășurare a 21 serviciului, este obligat să o poarte îngrijit, să o întrețină corespunzător și să respecte cu strictețe regulile privind portul acesteia; este interzisă modificarea uniformei de serviciu sau purtarea acesteia cu alte articole de îmbrăcăminte;

(5) să nu înregistreze absențe nemotivate; efectuarea unui număr de 3 absențe nemotivate într-o lună calendaristică atrage după sine sancționarea disciplinară; efectuarea unui număr de 10 absențe nemotivate pe parcursul unei luni calendaristice conduce la suspendarea contractului de muncă / încetarea raportului de serviciu;

(6) să nu părăsească locul de muncă sau zona de responsabilitate fără înștiințarea ofițerului de serviciu, respectiv aprobarea conducătorului direct și fără menționarea locului și scopului deplasării sau părăsirii obiectivului/zonei de responsabilitate;

(7) să păstreze ordinea și disciplina la locul de muncă;

(8) să semnaleze Compartimentului Resurse Umane orice modificare a datelor personale (inclusiv cu caracter familial), intervenită ulterior angajării în instituție;

(9) să se comporte civilizat și demn în serviciu și în afara acestuia, să promoveze raporturi de colegialitate, să își decline identitatea, funcția și instituția din care face parte, să manifeste solicitudine și respect în relațiile cu cetățenii și alte persoane din afara instituției;

(10) să salute șefii ierarhici, conducerea instituției, conducerea executivă a Primăriei municipiului Marghita, precum și cetățenii cu care intră în contact în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

(11) să nu se prezinte la serviciu sub influența alcoolului și/sau a substanțelor halucinogene nelegale;

(12) se obligă ca pe toată durata desfășurării activității în cadrul instituției și după încetarea raportului de serviciu, să nu transmită date sau informații de care a luat cunoștință în timpul executării atribuțiilor de serviciu, în condițiile stabilite în prezentul regulament, în decizia de numire sau încadrare în funcție; nerespectarea acestei clauze atrage obligarea salariatului la plata de daune interese;

(13) să realizeze norma de muncă, atribuțiile și lucrările încredințate în termenul stabilit, la nivelul calitativ cerut de actele normative și de cerințele specifice fiecărei lucrări;

(14) să depoziteze în dulapuri și/sau fișete, la sfârșitul programului, documentele elaborate și cele utilizate; la terminarea programului de lucru, angajații au obligația de a verifica întreruperea energiei electrice, scoaterea de sub tensiune a aparatelor, închiderea ferestrelor, încuierea ușilor și depunerea cheilor la locurile indicate;

(15) să păstreze curățenia la locul de muncă, în autovehiculele din dotare și în toate spațiile din instituție;

(16) să propună ierarhic, orice măsură pe care ar considera-o utilă pentru o mai bună funcționare a compartimentului, biroului sau serviciului din care fac parte, respectiv a instituției în ansamblu;

(17) în calitate de salariați cu funcții de conducere la nivelul biroului/serviciului sau de persoane desemnate ca si coordonatori la nivelul compartimentelor, au obligația să dea dispoziții clare și precise, să asigure condițiile necesare pentru executarea și respectarea obligațiilor ți totodată să controleze sistematic modul în care acestea sunt aduse la îndeplinire;

(18) să se supună examenelor profesionale, de autorizare, verificare, medicale, etc., prevăzute de prezentul regulament sau de legislația în vigoare ori de câte ori este nevoie;

(19) în cazul unor situații de urgență, la cererea conducerii, să se prezinte în cel mai scurt timp la serviciu;

(20) să respecte normele de mediu, de securitate și sănătate în muncă, precum și de apărare împotriva incendiilor.

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE PERSONALULUI DE CONDUCERE

Art. 112. Funcția de conducere din cadrul Poliției Locale a municipiului Marghita este cea de Șef serviciu Poliție Locală.

Art. 113. Șeful Poliției Municipiului Marghita este șef al întregului personal din subordine și își îndeplinește atribuțiile în mod nemijlocit sub autoritatea și controlul Primarului.

Art. 114. Atribuțiile funcționale și răspunderea specifică personalului de conducere sunt prevăzute în Regulamentul de Organizare și Funcționare (R.O.F.) și, respectiv, în fișa postului pentru fiecare categorie de personal.

RELAȚIILE ȘI RAPORTURILE DE SERVICIU ÎN CADRUL INSTITUȚIEI

Art. 115. (1) Relațiile de serviciu între angajații instituției decurg din structura organizatorică (de tip piramidal – ierarhic funcțională) care generează relații de autoritate pe verticală și funcționale pe orizontală.

(2) Pe verticală, relațiile sunt de subordonare, de sus în jos, Șeful serviciului Poliției Locale răspunzând de legalitatea și temeinicia dispozițiilor date, precum și de consecințele acestor dispoziții.

(3) Pe orizontală, relațiile sunt de colaborare și funcționale.

(4) Prin decizie, Șeful poliției locale poate stabili persoanele desemnate să asigure coordonarea activității unor compartimente, chiar și în situația în care acestea nu se subordonează unui funcționar public de conducere.

Art. 116. Relațiile între polițiștii locali:

(1) Relațiile între polițiștii locali se bazează pe încredere și respect, se stabilesc și se consolidează prin pregătire, instruire și prin îndeplinirea atribuțiilor funcționale.

(2) Forma concretă de manifestare a relațiilor se regăsește în subordonarea ierarhică, conștientă și desfășurarea tuturor activităților și acțiunilor fundamentate pe dispoziții.

(3) Polițiștii locali sunt unii față de alți șefi, subordonați și egali în funcții, raporturi stabilite prin statele de organizare.

(4) Șefii sunt cei cărora li se subordonează, chiar și temporar alți polițiști locali pe linie de serviciu. Șeful cu funcția imediat superioară unui subordonat se numește șef nemijlocit.

(5) Șeful serviciului Poliției Locale a municipiului Marghita, cu funcții superioare nemijlocite al unui subordonat, sunt pentru aceștia șefi direcți.

(6) În cazul executării unei activități în comun de către mai mulți polițiști locali, care nu sunt subordonați unul față de altul și când relațiile de subordonare n-au fost stabilite, este considerat șef cel mai mare în funcție, iar la funcții egale, cel mai vechi în funcție.

Art. 117. Darea și executarea dispozițiilor în vederea executării atribuțiilor de serviciu:

(1) Dispoziția este un act important al funcționării întregii structuri a Poliției Locale a municipiului Marghita, fiind valabilă pentru toți salariații.

(2) Șeful are dreptul să dea dispoziții, purtând toată răspunderea pentru legalitatea și urmărirea acestora. Totodată, cel care a dat dispoziția este obligat să controleze și modul de executare.

(3) Pe linie de subordonare dispozițiile se dau, de regulă, prin șeful nemijlocit.

(4) Dreptul de anula o dispoziție îl are numai persoana care a emis-o și cea ierarhic superioară.

(5) După primirea dispoziției, salariatul confirmă înțelegerea corectă a acesteia, sau precizează verbal ce nu a înțeles din aceasta. După executarea dispoziției salariatul este obligat să comunice modul de îndeplinire al acesteia.

(6) În cazul în care salariatul constată că nu poate executa dispoziția primită, este obligat să comunice de îndată acest lucru șefului care i-a dat-o.

SALARIZARE ȘI ALTE DREPTURI SALARIALE

Art. 118. (1) Personalul Poliției Locale a municipiului Marghita încadrat pe funcții publice și contractuale beneficiază de salariile stabilite potrivit prevederilor legale aplicabile personalului din aparatul de specialitate al primarului.

(2) În afara salariului, personalul instituției mai beneficiază și de alte drepturi salariale și sporuri prevăzute de reglementările legale în vigoare,

(3) De asemenea, personalul Poliției Locale a municipiului Marghita are dreptul la normă de hrană, valoarea financiară si modul de acordare a acesteia fiind stabilite prin Hotărâre a Consiliului Local al municipiului Marghita, cu respectarea prevederilor HG nr.171/2015 privind stabilirea metodologiei si a regulilor de aplicare a drepturilor prevăzute la art. 35^1 alin. (1) din Legea politiei locale nr. 155/2010. Valoarea financiară a normei de hrană se actualizează conform legii și se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice.

CAPITOLUL XI

NORME DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ

PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZĂ CONDUITA PROFESIONALĂ

A FUNCȚIONARILOR PUBLICI

Art. 119. Principiile aplicabile conduitei profesionale a funcţionarilor publici şi personalului contractual din administraţia publică

a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;
b) prioritatea interesului public, în exercitarea funcţiei deţinute;
c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;
e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii sunt obligate să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes altul decât interesul public, în exercitarea funcţiei deţinute;
f) integritatea morală, principiu conform căruia persoanelor care ocupă diferite categorii de funcţii le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;
g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;
h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea diferitelor categorii de funcţii ocupanţii acestora trebuie să fie de bună-credinţă;
i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate în exercitarea diferitelor categorii de funcţii sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor;
j) responsabilitatea şi răspunderea, principiu potrivit căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii răspund în conformitate cu prevederile legale atunci când atribuţiile de serviciu nu au fost îndeplinite corespunzător.

Art. 120. Asigurarea unui serviciu public de calitate

(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice.

(2) În exercitarea funcţiei deţinute, funcţionarii publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.

Art. 121. Loialitatea față de Constituție și Lege

(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.

Art. 122. Obligaţia de a informa autoritatea sau instituţia publică cu privire la situaţia personală generatoare de acte juridice

Funcţionarul public are îndatorirea de a informa autoritatea sau instituţia publică, în mod corect şi complet, în scris, cu privire la situaţiile de fapt şi de drept care privesc persoana sa şi care sunt generatoare de acte administrative în condiţiile expres prevăzute de lege.

Art. 123. Interdicţii şi limitări în ceea ce priveşte implicarea în activitatea politică

(1) Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, cu respectarea interdicţiilor şi limitărilor prevăzute la art. 242 alin. (4) şi art. 420.

(2) Funcţionarii publici au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice.

(3) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis:

a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice, a organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, a fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice, precum şi pentru activitatea candidaţilor independenţi;
b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
c) să afişeze, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla şi/sau denumirea partidelor politice, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, ale fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice, ale candidaţilor acestora, precum şi ale candidaţilor independenţi;
d) să se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice;
e) să participe la reuniuni publice cu caracter politic pe durata timpului de lucru.

Art. 124. Activitatea publică

(1) Comunicarea oficială a informaţiilor şi datelor privind activitatea autorităţii sau instituţiei publice, precum şi relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.

(2) Funcţionarii publici desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.

(4) Funcţionarii publici pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora şi publica articole de specialitate şi lucrări literare ori ştiinţifice, în condiţiile legii.

(5) Funcţionarii publici pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta prestigiul funcţiei publice.

(6) În cazurile prevăzute la alin. (4) şi (5), funcţionarii publici nu pot utiliza informaţii şi date la care au avut acces în exercitarea funcţiei publice, dacă acestea nu au caracter public. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(7) În exercitarea dreptului la replică şi la rectificare, a dreptului la demnitate, a dreptului la imagine, precum şi a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, funcţionarii publici îşi pot exprima public opinia personală în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa lor sau a familiei lor. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(8) Funcţionarii publici îşi asumă responsabilitatea pentru apariţia publică şi pentru conţinutul informaţiilor prezentate, care trebuie să fie în acord cu principiile şi normele de conduită prevăzute de prezentul cod.

(9) Prevederile alin. (1)-(8) se aplică indiferent de modalitatea şi de mediul de comunicare.

Art. 125. Respectarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor

(1) Funcţionarii publici au obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor,precum şi normele de conduită.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), funcţionarii publici trebuie să exercite un rol activ, având obligaţia de a evalua situaţiile care pot genera o situaţie de incompatibilitate sau un conflict de interese şi de a acţiona pentru prevenirea apariţiei sau soluţionarea legală a acestora.

(3) În situaţia intervenirii unei incompatibilităţi sau a unui conflict de interese, funcţionarii publici au obligaţia de a acţiona conform prevederilor legale pentru încetarea incompatibilităţii sau a conflictului de interese, în termen legal.

(4) La numirea într-o funcţie publică, la încetarea raportului de serviciu, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege, funcţionarii publici sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare, declaraţia de avere şi declaraţia de interese. Declaraţia de avere şi declaraţia de interese se actualizează anual, potrivit legii.

Art. 126. Conduita în relaţiile cu cetăţenii

(1) În relaţiile cu persoanele fizice şi cu reprezentanţii persoanelor juridice care se adresează autorităţii sau instituţiei publice, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine, integritate morală şi profesională.

(2) Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei, demnităţii, integrităţii fizice şi morale a persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:

a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
b) acte sau fapte care pot afecta integritatea fizică sau psihică a oricărei persoane.

(3) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea legală, clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor.

(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale şi profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficienţa activităţii, precum şi creşterea calităţii serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la alin. (1)-(3) şi de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.

(5) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine demnă şi civilizată faţă de orice persoană cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, fiind îndrituiţi, pe bază de reciprocitate, să solicite acesteia un comportament similar.

(6) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura egalitatea de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a preveni şi combate orice formă de discriminare în îndeplinirea atribuţiilor profesionale.

Art. 127. Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri

(1) Un funcţionar public nu poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, în următoarele situaţii:

a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;
b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;
c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) Funcţionarilor publici le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.

Art. 128. Interdicţia privind acceptarea darurilor sau a altor avantaje

(1) Funcţionarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje.

(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) bunurile pe care funcţionarii publici le-au primit cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei publice deţinute, care se supun prevederilor legale specifice.

Art. 129. Utilizarea responsabilă a resurselor publice

(1) Funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

(2) Funcţionarii publici au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.

(3) Funcţionarii publici trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.

(4) Funcţionarilor publici care desfăşoară activităţi în interes personal, în condiţiile legii, le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.

Art. 130. Îndeplinirea atribuţiilor

(1) Funcţionarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia publică pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate.

(2) Funcţionarul public are îndatorirea să îndeplinească dispoziţiile primite de la superiorii ierarhici.

(3) Funcţionarul public are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Funcţionarul public are îndatorirea să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia astfel de situaţii.

(4) În cazul în care se constată, în condiţiile legii, legalitatea dispoziţiei prevăzute la alin. (3), funcţionarul public răspunde în condiţiile legii.

Art. 131. Obiectivitate şi responsabilitate în luarea deciziilor

(1) În procesul de luare a deciziilor, funcţionarii publici au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.

(2) Funcţionarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către autoritatea sau instituţia publică, de către alţi funcţionari publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

(3) Funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor.

(4) În exercitarea atribuţiilor de coordonare, precum şi a atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarii publici au obligaţia de a asigura organizarea activităţii personalului, de a manifesta iniţiativă şi responsabilitate şi de a susţine propunerile personalului din subordine.

(5) Înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei personalului din subordine, în condiţiile legislaţiei specifice aplicabile fiecărei categorii de personal. În acest sens, aceştia au obligaţia:

a) să repartizeze sarcinile în mod echilibrat, corespunzător nivelului de competenţă aferent funcţiei publice ocupate şi carierei individuale a fiecărei persoane din subordine;
b) să asigure coordonarea modului de îndeplinire a sarcinilor, cu valorificarea corespunzătoare a competenţelor fiecărei persoane din subordine;
c) să monitorizeze performanţa profesională individuală şi colectivă a personalului din subordine, să semnaleze în mod individual performanţele necorespunzătoare şi să implementeze măsuri destinate ameliorării performanţei individuale şi, după caz, colective, atunci când este necesar;
d) să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun acordarea de stimulente materiale sau morale;
e) să evalueze în mod obiectiv necesarul de instruire profesională al fiecărui subordonat şi să propună participarea la programe de formare şi perfecţionare profesională pentru fiecare persoană din subordine;
f) să delege sarcini şi responsabilităţi, în condiţiile legii, persoanelor din subordine care deţin cunoştinţele, competenţele şi îndeplinesc condiţiile legale necesare exercitării funcţiei respective;
g) să excludă orice formă de discriminare şi de hărţuire, de orice natură şi în orice situaţie, cu privire la personalul din subordine.

(6) În scopul asigurării condiţiilor necesare îndeplinirii cu imparţialitate a îndatoririlor ce decurg din raporturile ierarhice, înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere au obligaţia de a nu se angaja în relaţii patrimoniale cu personalul din subordine.

Art. 132. Păstrarea secretului de stat, secretului de serviciu şi confidenţialitatea

Funcţionarii publici au obligaţia să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu aplicarea dispoziţiilor în vigoare privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Art. 133. Subordonarea ierarhică

Funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările şi sarcinile repartizate.

Art. 134. Folosirea imaginii proprii

Funcţionarilor publici le este interzis să permită utilizarea funcţiei publice în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.

Art. 135. Nerespectarea celor de mai sus constituie abatere disciplinară și se sancționează conform legii.

CAPITOLUL XII

INCOMPATIBILITĂȚI ȘI CONFLICTE DE INTERESE

INCOMPATIBILITĂȚI PRIVIND FUNCȚIONARII PUBLICI

Art. 136. Funcţionarilor publici li se aplică regimul incompatibilităţilor în exercitarea funcţiilor publice stabilit prin legislaţia specială privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice.

Art. 137. Raporturile ierarhice directe cu membri ai familiei în exercitarea funcţiei publice sunt reglementate prin legislaţia specială privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice.

Art. 138. (Funcţionarii publici au obligaţia de a respecta prevederile legislaţiei speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, prin care se stabilesc funcţiile sau activităţile care nu sunt incompatibile cu funcţia publică.

Art. 139. Activităţile în domeniul didactic pe care funcţionarii publici le pot desfăşura, în condiţiile legislaţiei speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, sunt activităţile desfăşurate de funcţionarii publici care ocupă funcţii didactice în instituţiile de învăţământ de stat sau private autorizate/acreditate în condiţiile legii ori care au calitatea de formator, mentor sau persoană-resursă în cadrul programelor de formare profesională a adulţilor organizate în condiţiile actelor normative din domeniul formării profesionale, ori care au calitatea de specialist în comisiile de examinare sau de evaluator în comisiile de evaluare/monitorizare în cadrul programelor de formare profesională a adulţilor, organizate în condiţiile actelor normative din domeniul formării profesionale a adulţilor.

Art. 140. Funcţionarii publici care desfăşoară activităţile prevăzute la art. de mai sus au obligaţia de a respecta programul de lucru prevăzut de lege sau de reglementările proprii ale instituţiilor în cadrul cărora sunt numiţi.

Art. 141. Funcţionarilor publici li se aplică regimul conflictului de interese în exercitarea funcţiilor publice stabilit prin legislaţia specială privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice.

Art. 142. (1) Funcţionarii publici au obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor,precum şi normele de conduită.

CAPITOLUL XIII

DISCIPLINA MUNCII, ABATERI DISCIPLINARE ȘI

SANCȚIUNILE APLICABILE

PROCEDURA DISCIPLINARĂ

FUNCȚIONARII PUBLICI. RĂSPUNDERE

Art. 143. (1) Încălcarea de către funcţionarii publici, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, în condiţiile legii şi ale codului administrativ.

(2) Semnarea, contrasemnarea sau avizarea de către funcţionarii publici a proiectelor de acte administrative şi a documentelor de fundamentare a acestora, cu încălcarea prevederilor legale, atrage răspunderea acestora în condiţiile legii.

(3) Funcţionarul public are dreptul de a refuza semnarea, respectiv contrasemnarea ori avizarea actelor şi documentelor prevăzute la alin. (2), dacă le consideră ilegale, cu respectarea prevederilor art. 437 alin. (3) din Codul administrativ.

(4) Refuzul funcţionarului public de a semna, respectiv de a contrasemna ori aviza actele şi documentele prevăzute la alin. (2) se face în scris şi motivat în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii actelor, cu excepţia situaţiilor în care prin acte normative cu caracter special sunt prevăzute alte termene, şi se înregistrează într-un registru special destinat acestui scop.

(5) Funcţionarii publici care refuză să semneze, respectiv să contrasemneze ori avizeze sau care prezintă obiecţii cu privire la legalitate asupra actelor şi documentelor prevăzute la alin. (2), fără a indica temeiuri juridice, în scris, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (4), răspund în condiţiile legii.

Art. 144. Încălcarea cu vinovăție de către funcționarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcției publice pe care o deține și a normelor de conduită profesională și civică prevăzute de lege și de prezentul regulament, constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acestora.

Art. 145. Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
c) absenţa nemotivată de la serviciu;
d) nerespectarea programului de lucru;
e) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter;
g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea;
h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;
i) refuzul nemotivat de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
j) refuzul nemotivat de a se supune controlului de medicina muncii şi expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, conform prevederilor legale;
k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici, altele decât cele referitoare la conflicte de interese şi incompatibilităţi;
l) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţi dacă funcţionarul public nu acţionează pentru încetarea acestora într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate;
m) încălcarea prevederilor referitoare la conflicte de interese;
n) alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici sau aplicabile acestora.

Art. 146. Alte abateri disciplinare:

nepredarea sumelor rezultate din încasări de către agenți precum și a sumelor rezultate în urma confiscărilor în termen de 24 h (zile lucrătoare) funcționarului din cadrul Compartimentului taxe si impozite cu atribuții în acest sens;
nepredarea proceselor verbale de constatare și sancționare a contravențiilor în termen de maximum 72 h ( zile lucrătoare ) la funcționarul cu atribuții în acest sens. Procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor vor fi însoțite în mod obligatoriu de toate documentele care au stat la baza întocmirii acestora (poze, etc.);
nepredarea, neîntocmirea fișei de parcurs a autovehiculului sau întocmirea defectuoasă a acesteia, precum și neînregistrarea în Registrul de ieșire în cursă;
nerespectarea sarcinilor trasate prin buletinul postului fără motive temeinice şi justificate şi/sau nesemnarea acestuia de luare la cunoştinţă;
nepredarea către Compartimentul Resurse Umane a oricărei modificări intervenite în situația individuală a angajaților- modificare adresă de domiciliu, preschimbare carte de identitate, acte stare civilă, certificat de naștere copii;
nedepunerea actului- concediu de incapacitate temporară de muncă- concediu medical- la Compartimentul Resurse Umane până la data de 3 a lunii următoare pentru luna anterioară, în vederea întocmirii documentelor privitoare la salarizarea personalului;
neprezentarea pozelor, realizate ca dovadă a contravențiilor constatate, la umplerea cardului de memorie a aparatului foto de serviciu, pentru descărcarea și stocarea acestora de către funcționar;
depășirea termenului legal de răspuns în cazul unei lucrări repartizate;

Art. 147. Abaterile de la prezentul regulament săvârșite de salariați atrag răspunderea corespunzătoare din partea acestora.

Art. 148. (1) Sancţiunile disciplinare sunt:

a) mustrarea scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;
c) diminuarea drepturilor salariale cu 10-15% pe o perioadă de până la un an de zile;
d) suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de la unu la 3 ani;
e) retrogradarea într-o funcţie publică de nivel inferior, pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului; f) destituirea din funcţia publică.

(2) Ca urmare a săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute la alin. (2), se aplică următoarele sancţiuni disciplinare:

a) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a), b) şi d), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. a) sau b);
b) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. c) se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. b)-f);
c) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. e)-h), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. c)-f);
d) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. i)-k) şi m), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3);
e) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. l), se aplică sancţiunea disciplinară prevăzută la alin. (3) lit. f), în condiţiile prevăzute la art. 520;
f) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. n), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3).

(3) Sancțiunile disciplinare se radiază de drept, după cum urmează:

a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancţiunea disciplinară prevăzută în Codul administrativ la art. 492 alin. (3) lit. a);
b) la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sancţiunile disciplinare prevăzute în Codul administrativ la art. 492 alin. (3) lit. b)-e);
c) în termen de 3 ani de la aplicare, sancţiunea prevăzută în Codul administrativ la art. 492 alin. (3) lit. f);
d) de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a anulat actul administrativ de sancţionare disciplinară a funcţionarului public.

(4) Radierea sancţiunilor disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se constată prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.

(5) Sancțiunile disciplinare aplicate salariaților personal contractual se radiază de drept, în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancțiune disciplinară în acest termen. Radierea sancțiunilor disciplinare se constată prin dispoziția angajatorului emisă în formă scrisă. Amenzile disciplinare sunt interzise.

(6) La individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a funcţionarului public, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile codului administrativ.

(7) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data sesizării comisiei de disciplină, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare, cu excepţia abaterii disciplinare prevăzute în Codul administrative la alin. (2) lit. l) cu privire la incompatibilităţi, pentru care sancţiunea disciplinară se aplică în condiţiile prevăzute la art. 520 lit. b).

(8) În cazul în care fapta funcţionarului public a fost sesizată ca abatere disciplinară şi ca infracţiune, procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la dispunerea clasării ori renunţării la urmărirea penală sau până la data la care instanţa judecătorească dispune achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau încetarea procesului penal. În aceste situaţii, procedura angajării răspunderii disciplinare se reia şi sancţiunea disciplinară se aplică în termen de cel mult un an de la data reluării.

(9) Pe perioada cercetării administrative, în situaţia în care funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară poate influenţa cercetarea administrativă, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice are obligaţia de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influenţa cercetarea sau, după caz, de a dispune mutarea temporară a funcţionarului public în cadrul autorităţii ori instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii ori instituţiei publice. Măsura se dispune pe întreaga durată pe care funcţionarul public poate influenţa cercetarea administrativă.

Art. 149. Aplicarea sancţiunilor disciplinare

(1) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 492 alin. (3) lit. f) se aplică şi direct de către persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică, în situaţiile prevăzute la art. 520 lit. b).

(2) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 492 alin. (3) lit. a) se poate aplica şi direct de către conducătorul instituţiei publice, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor alin. (1).

(3) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. b)-f) se aplică de conducătorul instituţiei publice, la propunerea comisiei de disciplină.

(4) Ca urmare a săvârşirii abaterilor disciplinare se aplică următoarele sancţiuni disciplinare:

a) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a), b) şi d), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. a) sau b);
b) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. c) se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. b)-f);
c) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. e)-h), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. c)-f);
d) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. i)-k) şi m), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3);
e) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. l), se aplică sancţiunea disciplinară prevăzută la alin. (3) lit. f), în condiţiile prevăzute la art. 520;
f) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. n), se aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (3).

(5) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. b)-f) nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârşite şi după audierea funcţionarului public. Audierea funcţionarului public trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i se impută se consemnează într-un proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării prealabile şi aplicarea sancţiunii.

(6) Actul administrativ de sancţionare a funcţionarului public trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) temeiul legal în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară, precum şi actele doveditoare care stau la baza încadrării în textul de lege;
b) numele şi prenumele funcţionarului public;
c) denumirea funcţiei publice, individualizată prin categorie, clasă şi, după caz, grad profesional;
d) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
e) sancţiunea aplicată, precum şi motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune decât cea propusă de comisia de disciplină, dacă este cazul;
f) termenul în care poate fi atacat actul administrativ, precum şi instanţa de contencios administrativ competentă.

La actul administrativ de sancţionare prevăzut la alin. (6) se anexează raportul comisiei de disciplină, sub sancţiunea nulităţii absolute.

Actul administrativ produce efecte juridice:

a) de la data precizată expres în actul administrativ, cu condiţia comunicării sale prealabile funcţionarului public;
b) de la data comunicării actului administrativ, în situaţia în care în actul administrativ nu este prevăzută expres data de la care acesta produce efecte juridice sau în situaţia în care comunicarea se realizează ulterior datei prevăzute expres în actul administrativ; c) în termenele specifice prevăzute expres de lege.

ACTIVITATEA ȘI ATRIBUȚIILE COMISIEI DE DISCIPLINĂ

Art. 150. (1) În cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice se constituie comisii de disciplină având următoarea competenţă:

a) analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (2), cu excepţia abaterii disciplinare referitoare la incompatibilităţi prevăzută la art. 492 alin. (2) lit. l);
b) propunerea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarilor publici;
c) sesizarea autorităţii responsabile de asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale pentru abaterea disciplinară referitoare la incompatibilităţi prevăzută la art. 492 alin. (2) lit. l), în vederea verificării şi soluţionării.

Art. 151. (1) Din comisia de disciplină face parte şi cel puţin un reprezentant al organizaţiei sindicale reprezentative sau, după caz, un reprezentant desemnat prin votul majorităţii funcţionarilor publici pentru care este organizată comisia de disciplină, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat.

(2) Comisia de disciplină poate desemna unul sau mai mulţi membri şi, după caz, poate solicita compartimentelor de control din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice să cerceteze faptele sesizate şi să prezinte rezultatele activităţii de cercetare.

Art. 152. Modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale acestora sunt cele stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

CAPITOLUL XIV

ORGANIZAREA TIMPULUI DE MUNCĂ.

MUNCA SUPLIMENTARĂ, MUNCA DE NOAPTE, CONCEDII

Art. 153. (1) Durata normală a timpului de lucru pentru funcționarii publici este de 8 – 12 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână cu respectarea prevederilor legale iar pentru personalul contractual este de 16 ore pe zi.

(2) Programul de lucru al salariaților Poliției Locale Marghita este conform Deciziilor de zi a șefului de serviciu întocmite în baza planificării lunare, pe schimburi conform particularităților misiunilor specifice

(3) Prezența la serviciu se evidențiază prin semnătura din Decizia de zi a șefului de serviciu și în condicile de prezență la venirea și la plecarea din serviciu. În cazul în care unui angajat i–a intervenit o problemă urgentă, de forță majoră care nu face posibilă ajungerea acestuia la programul stabilit sau concediu medical, incapacitate temporară de muncă, anunță deîndată șeful de serviciu

(4) Pentru personalul angajat cu un program de lucru inegal, a cărui durată zilnică a timpului de muncă este de 12 ore, aceasta este obligatoriu de a fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.

Art. 154. (1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

(2) Prin excepție, durata timpului de muncă, ce include și orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioade de referință de la 3-12 luni, calendaristice să nu depășească 48 de ore pe săptămână.

Art. 155. (1) Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta și duminica.

(2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă și duminică prejudiciază desfășurarea normală a activității, repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile lucrătoare ale săptămânii, conform graficelor de lucru.

Art. 156. (1) Sâmbăta, duminica, în zilele de sărbători legale și ori de câte ori este nevoie, în funcție de situația operativă și sarcinile existente, personalul Politiei Locale va fi chemat la program cu respectarea prevederilor legale.

(2) Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăși o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referință de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal.

(3) Salariații au dreptul la pauză de masă. Aceasta se va include în durata zilnică normală a timpului de munca și nu va fi mai mare 15 minute.

Art. 157. (1) Concediile de odihna și alte concedii se stabilesc potrivit prevederilor H.G. nr. 250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare.

(2) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat salariaților, acesta nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări.

(3) Programarea concediilor de odihnă se face pe baza propunerilor primite de la fiecare dintre angajat și aprobate de către șeful de serviciu, astfel încât să se asigure bunul mers al activității. Programarea se face până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor.

(4) În cazul în care programarea concediului se face fracționat, acesta se stabilește astfel încât una dintre fracțiuni să fie de cel puțin 10 zile lucrătoare, neîntreruptă. La solicitarea motivată a angajatului, se pot acorda fracțiuni neîntrerupte mai mici de 10 zile lucrătoare.

(5) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an integral sau fracționat. În cazurile în care din motive temeinic justificate, acesta nu a putut fi efectuat, concediul de odihnă, este acordat obligatoriu până la sfârșitul anului următor.

(6) Concediile de odihnă se acordă pe bază de cerere aprobată de Șeful Poliției Locale. Acesta poate rechema angajatul din concediu în caz de forță majoră sau interese urgente care impun prezența angajatului la locul de muncă, cu respectarea prevederilor legale.

(7) Durata concediului de odihnă anual este de:

21 de zile lucrătoare pentru salariații care au o vechime în muncă de până la 10 ani;
25 de zile lucrătoare pentru salariații care au o vechime în muncă peste 10 ani.

(8) Durata efectivă a concediului de odihnă anual este proporțională cu activitatea prestată într-un an calendaristic.

(9) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării raporturilor de serviciu ale salariaților.

(10) Angajații au dreptul, la concedii pentru formare și perfecționare profesională, acordate cu sau fără plată, conform legislației în vigoare.

(11) Sunt zile nelucrătoare zilele de sărbători legale și religioase, după cum urmează:

– 1 ianuarie, 2 ianuarie (Anul Nou);

– 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Romane);

– Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui;

– prima și a doua zi de Paște;

– 1 mai (Ziua Muncii);

– 1 iunie;

– prima și a doua zi de Rusalii;

– 15 august (Adormirea Maicii Domnului);

– 30 noiembrie (Sfântul Andrei);

– 1 decembrie (Ziua Națională a României);

– prima și a doua zi de Crăciun;

– două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora;

– alte zile declarate libere de Guvernul României.

(12) Salariații au dreptul la zile de concediu plătit pentru evenimente deosebite în familie sau pentru alte situații, după cum urmează:

a) 5 zile pentru căsătoria celui în cauză;
b) 3 zile pentru naşterea sau căsătoria unui copil;
c) 3 zile în caz de deces al soţului/soţiei sau al unei rude sau afin de până la gradul II inclusiv.

CONCEDIUL FĂRĂ PLATĂ

Art. 158. (1) Pentru rezolvarea unor situații personale salariații au dreptul la concedii fără plată, pentru interese personale, de maximum 30 de zile calendaristice, iar în cazuri deosebite de maximum 90 zile calendaristice. Acordarea concediilor fără plată se face la cerere, în condițiile legislațiilor în vigoare. Pe durata concediilor fără plată persoanele respective își păstrează calitatea de salariat.

(2) Funcționarii publici și personalul contractual au dreptul la concedii fără plată, fără limita prevăzută la alin. (1), în următoarele situații:

a) îngrijirea copilului bolnav în vârstă de peste 3 ani, în perioada indicată în certificatul medical; de acest drept beneficiază atât mama salariată, cat și tatăl salariat, dacă mama copilului nu beneficiază, pentru aceleași motive, de concediu fără plată
b) tratament medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic, dacă cel în cauză nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru însoțirea soțului sau, după caz, a soției ori a unei rude apropiate – copil, frate, soră, părinte, pe timpul cât aceștia se află la tratament în străinătate – în ambele situații cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătății.

(3) Concedii fără plată pot fi acordate și pentru interese personale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) și (2), pe durate stabilite prin acordul părților, conform prevederilor legale aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual.

(4) Pe durata concediilor fără plată persoanele în cauză își păstrează calitatea de funcționar public, respectiv cea de salariat.

CONCEDIILE PENTRU FORMAREA PROFESIONALĂ

Art. 159. (1) Salariații au dreptul să beneficieze la cerere, de concedii pentru formare profesională. Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată. Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puțin o lună înainte de efectuarea acestuia și trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul și durata acestuia, precum și denumirea instituției de formare profesională. Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza și fracționat în cursul unui an calendaristic, pentru susținerea examenelor de absolvire a unor forme de învățământ sau pentru susținerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituțiilor de învățământ superior, cu respectarea condițiilor stabilite anterior.

(2) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea funcționarului public/salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care funcționarul public/salariatul o urmează din inițiativa sa.

(3) Conducătorul instituției poate respinge solicitarea funcționarului public/salariatului numai dacă absenta funcționarului public/salariatului ar prejudicia în mod real desfășurarea activității specifice.

CONCEDIUL MEDICAL

Art. 160. Salariatul care beneficiază de concediu medical are obligația să comunice apariția stării de incapacitate temporară de muncă, respectiv numele medicului prescriptor și unitatea în care funcționează acesta șefului de serviciu/birou în a cărui subordine este și compartimentului salarizare, în termen de 24 ore de la data ivirii situației. Certificatul medical trebuie vizat de:

medicul de familie, în rubrica special destinată acestui scop pe formular,
ordonatorul principal de credite, punând viza pe certificatul medical pe colțul din stânga, în vederea întocmirii pontajului, și acordă viză de plată, după care se repartizează compartimentului salarizare, în vederea punerii în plată. Termenul limită de depunere a certificatului medical în vederea punerii în plată este data de 5 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical.

CAPITOLUL XV

PROCEDURA PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI

NEDISCRIMINĂRII ȘI A ÎNLĂTURĂRII ORICĂREI

FORME DE ÎNCĂLCARE A DEMNITĂȚII

Art. 161. (1) În cadrul Poliției Locală a municipiului Marghita relațiile de muncă funcționează potrivit principiului egalității de tratament juridic față de toți salariații, fiind interzisă orice discriminare directă sau indirectă, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, vârstă, rasă, etnie, religie, origine socială, handicap, apartenență sau activitate sindicală, cu condiția respectării actelor normative care reglementează activitatea instituției;

(2) Angajații Poliției Locale beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și protecție în muncă, precum și de respectarea demnității și conștiinței lor, fără nici o discriminare;

(3) Tuturor salariaților care prestează o muncă în cadrul Poliției Locale le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală și dreptul la protecția datelor cu caracter personal;

(4) Poliția Locală a municipiului Marghita asigură:

a) angajarea în toate posturile sau locurile vacante și la toate nivelurile ierarhiei profesionale;
b) informare și consiliere profesională, program de inițiere, calificare, perfecționare, specializare și recalificare profesională;
c) promovarea la orice nivel ierarhic și profesional, conform legislației în vigoare;
d) anunțarea, organizarea concursurilor și selecția candidaților pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul instituției, conform legislației în vigoare;
e) evaluarea performanțelor profesionale individuale;
f) aplicarea măsurilor disciplinare;
g) dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilitățile acordate de acesta;
h) încheierea, suspendarea, modificarea și/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de serviciu.

Art. 162. (1) Legea 202/2002 (R) reglementează măsurile pentru promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare, bazate pe criteriul de sex, în toate sferele vieții publice din România.

(2) În sensul legii, prin egalitate de șanse între femei și bărbați se înțelege luarea în considerare a capacităților, nevoilor și aspirațiilor diferite ale persoanelor de sex masculin și, respectiv, feminin și tratamentul egal al acestora.

Măsurile pentru promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex se aplică în domeniul muncii, educației, sănătății, culturii și informării, politicii, participării la decizie, furnizării și accesului la bunuri și servicii precum și în alte domenii, reglementate prin legi speciale.

Art. 163. (1) Constituie discriminare dispoziția de a discrimina o persoană pe baza criteriului de sex.

(2) Orice ordin de discriminare împotriva unor persoane pe criterii de sex este considerat discriminatoriu.

(3) Este interzis ca deciziile privind o persoană să fie afectate de acceptarea sau respingerea de către persoana în cauză a unui comportament ce ține de hărțuirea sau de hărțuirea sexuală a acesteia.

Art. 164. Nu sunt considerate discriminări:

măsurile speciale prevăzute de lege pentru protecția maternității, nașterii și alăptării;
acțiunile pozitive pentru protecția anumitor categorii de femei sau bărbați;
diferență de tratament bazată pe o caracteristică de sex când, datorită naturii activităților profesionale specifice avute în vedere sau a cadrului în care acestea se desfășoară, constituie o cerință profesională autentică și determinantă atât timp cât obiectivul e legitim și cerința proporțională.

Art. 165. Egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați în domeniul muncii

(1) Instituția asigură egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați în relațiile de muncă prin accesul nediscriminatoriu la:

alegerea ori exercitarea liberă a unei profesii sau activități;
angajare în toate posturile sau locurile de muncă vacante și la toate nivelurile ierarhiei profesionale;
venituri egale pentru muncă de valoare egală;
informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare, specializare și recalificare profesională;
promovare la orice nivel ierarhic și profesional;
condiții de muncă ce respecta normele de sănătate și securitate în muncă, conform prevederilor legislației în vigoare;
beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum și la sistemele publice și private de securitate socială;
organizații patronale, sindicale și organisme profesionale, precum și la beneficiile acordate de acestea;
prestații și servicii sociale, acordate în conformitate cu legislația în vigoare.

(2) La nivelul instituției este interzis discriminarea de șanse și de tratament între salariați, femei și bărbați, în cadrul relațiilor de muncă.

(3) Angajatorii sunt obligați să îi informeze permanent pe salariați asupra drepturilor pe care aceștia le au în ceea ce privește respectarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în relațiile de munca.

Art. 166. Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către conducerea instituției a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relațiile de muncă, referitoare la:

anunțarea, organizarea concursurilor sau examenelor și selecția candidaților pentru ocuparea posturilor vacante;
încheierea, suspendarea, modificarea și/sau încetarea raportului de serviciu;
stabilirea sau modificarea atribuțiilor din fișa postului;
stabilirea remunerației;
beneficii, altele decât cele de natura salarială, precum și la securitate socială;
informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare, specializare și recalificare profesională;
evaluarea performanțelor profesionale individuale;
promovarea profesională;
aplicarea măsurilor disciplinare;
dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilitățile acordate de acesta;
orice alte condiții de prestare a muncii, potrivit legislației în vigoare.

Art. 167. (1) Orice tratament mai puțin favorabil aplicat unei femei legat de sarcina sau de concediul de maternitate constituie discriminare în sensul prezentei legi.

(2) Este interzis să i se solicite unei candidate, în vederea angajării, să prezinte un test de graviditate și/sau sa semneze un angajament că nu va rămâne însărcinată sau că nu va naște pe durata de valabilitate a contractului individual de muncă.

(3) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (2) acele locuri de muncă interzise femeilor gravide și/sau care alăptează, datorită naturii ori condițiilor particulare de prestare a muncii.

(4) Concedierea nu poate fi dispusă pe durata în care:

femeia salariată este gravidă sau se află în concediu de maternitate;
salariatul se află în concediu de creștere și îngrijire a copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.

(5) Este exceptată de la aplicarea prevederilor alin. (4) concedierea pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condițiile legii.

(6) La încetarea concediului de maternitate sau a concediului de creștere și îngrijire a copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, salariata are dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă sau la un loc de muncă echivalent, având condiții de muncă echivalente și, de asemenea, de a beneficia de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în timpul absenței.

Art. 168. Constituie discriminare bazată pe criteriul de sex orice comportament nedorit, definit drept hărțuire sau hărțuire sexuală, având ca scop sau efect:

de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată;
de a influența negativ situația persoanei salariate în ceea ce privește promovarea profesională, remunerația sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea și perfecționarea profesională, în cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit, ce ține de viața sexuală.

Art. 169. Pentru prevenirea și eliminarea oricăror comportamente, definite drept discriminare bazată pe criteriul de sex, angajatorul are următoarele obligații:

să asigure informarea tuturor salariaților cu privire la interzicerea hărțuirii și a hărțuirii sexuale la locul de muncă, inclusiv prin afișarea în locuri vizibile a prevederilor regulamentelor interne ale unităților pentru prevenirea oricărui act de discriminare bazat pe criteriul de sex;
să informeze imediat după ce a fost sesizat autoritățile publice abilitate cu aplicarea și controlul aplicării legislației privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

Art. 170. Constituie discriminare și este interzisă modificarea unilaterală de către angajator a relațiilor sau a condițiilor de muncă, inclusiv concedierea persoanei salariate care a înaintat o sesizare ori o reclamație la nivelul unității sau care a depus o plângere, în condițiile prevăzute la Art. 39 alin. (2) din Legea 202/2002, la instanțele judecătorești competente, în vederea aplicării legii și după ce sentința judecătorească a rămas definitivă, cu excepția unor motive întemeiate și fără legătură cu cauza.

Art. 171. Egalitatea de șanse și de tratament în ceea ce privește accesul la educație, la sănătate, la cultură și la informare.

(1) Este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex în ceea ce privește accesul femeilor și bărbaților la toate nivelurile de instruire și de formare profesională, inclusiv ucenicia la locul de muncă, la perfecționare și, în general, la educația continua.

(2) Este interzisă orice forma de discriminare bazată pe criteriul de sex în ceea ce privește accesul femeilor și bărbaților la toate nivelurile de asistenta medicală și la programele de prevenire a îmbolnăvirilor și de promovare a sănătății.

(3) Instituțiile publice de cultura, precum și orice alte structuri și formațiuni care promovează actul cultural sub orice forma au obligația sa aplice măsurile necesare pentru accesul tuturor persoanelor, fără discriminare bazată pe criteriul de sex, la producțiile culturale.

Art. 172. Egalitatea de șanse între femei și bărbați în ceea ce privește participarea la luarea deciziei. Instituția promovează și susține participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la conducere și la decizie și adoptă măsurile necesare pentru asigurarea participării echilibrate a femeilor și bărbaților la conducere și la decizie.

Art. 173. Autoritățile publice abilitate cu aplicarea și controlul aplicării legislației privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați este Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați.

SOLUȚIONAREA SESIZĂRILOR ȘI RECLAMAȚIILOR PRIVIND DISCRIMINAREA BAZATĂ PE CRITERIUL DE SEX

Art. 174. Angajații au dreptul ca, în cazul în care se consideră discriminați pe baza criteriului de sex, să formuleze sesizări/reclamații către angajator sau împotriva lui, dacă acesta este direct implicat, și sa solicite sprijinul organizației sindicale sau al reprezentanților salariaților din unitate pentru rezolvarea situației la locul de munca.

Art. 175. În cazul în care aceasta sesizare/reclamație nu a fost rezolvată la nivelul angajatorului prin mediere, persoana angajata care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumția existenței unei discriminări directe sau indirecte bazate pe criteriul de sex în domeniul muncii, pe baza prevederilor prezentei legi, are dreptul atât sa sesizeze instituția competenta, cat și sa introducă cerere către instanța judecătorească competenta în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința, respectiv la secția/completul pentru conflicte de munca și drepturi de asigurări sociale din cadrul tribunalului sau, după caz, instanța de contencios administrativ, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii faptei.

Art. 176. Persoana care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumția existenței unei discriminări directe sau indirecte bazate pe criteriul de sex, în alte domenii decât cel al muncii, are dreptul sa se adreseze instituției competente sau sa introducă cerere către instanța judecătorească competenta, potrivit dreptului comun, și să solicite despăgubiri materiale și/sau morale, precum și/sau înlăturarea consecințelor faptelor discriminatorii de la persoana care le-a săvârșit.

Art. 177. Cererile persoanelor care se consideră discriminate pe baza criteriului de sex, adresate instanțelor judecătorești competente, sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 178. Încălcarea prevederilor Legii 202/2002 precum și a prezentului Regulament privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați constituie abatere disciplinară conform prevederilor Art.492 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ și se sancționează conform prevederilor acestuia, respectiv Codului Muncii.

CAPITOLUL XVI

REGULI PRIVIND PROTECȚIA, IGIENA ȘI

SECURITATEA ÎN MUNCĂ.

PROTECŢIA MATERNITĂŢII LA LOCUL DE MUNCĂ

Art. 179. Primăria municipiului Marghita are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. În cadrul responsabilităților sale, angajatorul are obligația să ia măsurile necesare pentru:

a) asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea și instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în muncă.

Art. 180. În sensul HG nr.355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical. Serviciile medicale profilactice prin care se asigură supravegherea sănătății lucrătorilor sunt: examenul medical la angajarea în muncă, de adaptare, periodic, la reluarea activității, promovarea sănătății la locul de muncă, în urma căruia se eliberează fișa de aptitudine.

Angajatorul se obligă să asigure accesul salariaților la serviciul medical de medicina muncii.

Art. 181. (1) Examenul medical la angajarea în muncă se efectuează pentru:

a) lucrătorii care urmează a fi angajați pe perioadă determinată sau nedeterminată;
b) lucrătorii care își schimbă locul de muncă sau sunt detașați în alte locuri de muncă ori alte activități;
c) lucrătorii care își schimbă meseria sau profesia.

(2) Examenul medical la angajarea în muncă se face la solicitarea angajatorului, care va completa fișa de solicitare a examenului medical la angajare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 din Hotărârea nr.355/2007, și fișa de identificare a factorilor de risc profesional, conform modelului prevăzut în anexa nr.3 a aceleași hotărâri. La indicația medicului de medicina muncii, pentru stabilirea incompatibilităților medicale cu riscurile profesionale evaluate, examenul medical la angajarea în muncă pentru locurile de muncă și activitățile cu expunere la factori de risc profesional poate cuprinde și examene medicale suplimentare. Rezultatele examenului clinic și ale celorlalte examene medicale se înregistrează în dosarul medical. Medicul specialist de medicina muncii, în baza fișei de solicitare a examenului medical la angajare, fișei de identificare a factorilor de risc profesional, dosarului medical și a examenelor medicale efectuate, completează fișa de aptitudine cu concluzia examenului medical la angajare: apt, apt condiționat, inapt temporar sau inapt pentru locul de muncă respectiv.

Art. 182. Examenul medical de adaptare în muncă se efectuează la indicația medicului specialist de medicina muncii, în prima lună de la angajare și are următoarele scopuri:

a) completează examenul medical la angajarea în muncă, în condițiile concrete noilor locuri de muncă (organizarea fiziologică a muncii, a mediului de muncă, relațiile psihosociale în cadrul colectivului de muncă);
b) ajută organismul celor angajați să se adapteze noilor condiții;
c) determină depistarea unor cauze medicale ale neadaptării la noul loc de muncă și recomandă măsuri de înlăturare a acestora.

Art. 183. Efectuarea examenului medical periodic are următoarele scopuri:

a) confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii în muncă pentru profesia/funcția și locul de muncă pentru care s-a făcut angajarea și s-a eliberat fișa de aptitudine;
b) depistarea apariției unor boli care constituie contraindicații pentru activitățile și locurile de muncă cu expunere la factori de risc profesional;
c) diagnosticarea bolilor profesionale;
d) diagnosticarea bolilor legate de profesie;
e) depistarea bolilor care constituie risc pentru viața și sănătatea celorlalți lucrători la același loc de muncă;
f) depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unității, pentru calitatea produselor sau pentru populația cu care lucrătorul vine în contact prin natura activității sale.

Art. 184. Examenul medical periodic se efectuează obligatoriu tuturor lucrătorilor și se finalizează prin completarea fișei de aptitudine, de către medicul specialist de medicina muncii, în două exemplare, unul pentru angajator și celălalt pentru lucrător.

Art. 185. (1) Examenul medical la reluarea activității se efectuează după o întrerupere a activității de minimum 90 de zile, pentru motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, în termen de 7 zile de la reluarea activității, conform art. 23 din HG 355/2007. Efectuarea examenului medical la reluarea activității are următoarele scopuri:

a) confirmarea aptitudinii lucrătorului pentru exercitarea profesiei/funcției avute anterior sau noii profesii/funcții la locul de muncă respectiv;
b) stabilirea unor măsuri de adaptare a locului de muncă și a unor activități specifice profesiei sau funcției, dacă este cazul;
c) reorientarea spre un alt loc de muncă, care să asigure lucrătorului menținerea sănătății și a capacității sale de muncă.

(2) Medicul de medicina muncii are dreptul de a efectua examenul medical la reluarea activității ori de câte ori îl consideră necesar, în funcție de natura bolii sau a accidentului pentru care lucrătorul a absentat din producție.

Art. 186. (1) În conformitate cu prevederile Legii securității și sănătății în muncă, Primăria municipiului Marghita asigură activitatea de prevenire a riscurilor precum și protecția sănătății și securității în muncă a salariaților prin lucrătorul desemnat cu atribuții principale privind sănătatea și securitatea în muncă.

(2) În cadrul propriilor responsabilități angajatorul va lua măsurile necesare pentru protejarea securității și sănătății salariaților, inclusiv pentru activitățile de prevenire a riscurilor profesionale, de protejare a maternității la locurile de muncă (prevăzută de O.U.G. nr. 96/2003 cu modificările și completările ulterioare), de informare și instruire și pentru asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare cu respectarea următoarelor principii generale de prevenire:

a) evitarea riscurilor profesionale;
b) evaluarea riscurilor profesionale care nu pot fi evitate;
c) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce privește proiectarea locurilor de muncă și alegerea echipamentelor și a metodelor de muncă, în vederea reducerii monotoniei muncii și a diminuării efectelor acestora asupra sănătății;
d) luarea în considerare a evoluției tehnicii și introducerea noilor tehnologii medicale moderne;
e) înlocuirea proceselor și substanțelor periculoase cu procese, tehnici, substanțe inofensive, sau mai puțin periculoase;
f) adoptarea măsurilor de protecție colectivă cu prioritate față de măsurile de protecție individuală
g) aducerea la cunoștința salariaților a instrucțiunilor corespunzătoare privind măsurile de protecție a muncii, cunoașterea și aplicarea precauțiunilor universale;
h) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente privind organizarea activității, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor interni.

Instrucțiunile prevăzute în prezentul Regulament, impun fiecărei persoane să vegheze atât la securitatea și sănătatea să, cât și a celorlalți salariați din cadrul instituției.

Art. 187. Angajatorul va organiza instruirea salariaților săi în domeniul securității și sănătății în muncă. Instruirea se realizează periodic, prin modalități specifice stabilite de comun acord de către angajator. Instruirea se realizează în cazul noilor angajaților, al celor care își schimbă locul de muncă sau felul muncii și al celor care își reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni, înainte de începerea efectivă a activității.

Art. 188. Angajatorul are următoarele obligații:

a) să asigure evaluarea riscurilor pentru securitatea și sănătatea angajaților în vederea stabilirii măsurilor de prevenire;
b) să asigure evaluarea și accesul salariaților la serviciul medical de medicină a muncii;
c) să asigure, dacă este cazul, auditarea de securitate și sănătate în muncă a unității, cu ajutorul instituțiilor abilitate;
d) să solicite autorizarea funcționării instituției din punct de vedere al protecției muncii, să mențină condițiile de lucru pentru care s-a obținut autorizația și să ceară revizuirea acesteia în cazul modificării condițiilor inițiale pentru care a fost emisă;
e) să stabilească măsurile tehnice și organizatorice de protecție a muncii, corespunzător condițiilor de muncă și factorilor de risc evaluați la locurile de muncă, pentru asigurarea securității și sănătății angajaților;
f) să stabilească în fișa postului atribuțiile și răspunderea angajaților și a celorlalți participanți la procesul de muncă în domeniul protecției muncii, corespunzător funcțiilor exercitate;
g) să asigure, pentru angajații având o relație de muncă cu durată determinată sau cu caracter interimar, același nivel de protecție de care beneficiază ceilalți angajați ai instituției;
h) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării, asupra riscurilor la care aceasta va fi expusă la locul de muncă, precum și asupra măsurilor tehnice și organizatorice de prevenire necesare în muncă, precum și cele referitoare la primul ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea personalului în caz de pericol iminent;
i) să asigure resurse pentru instruirea, testarea, formarea și perfecționarea personalului cu atribuții în domeniul protecției muncii;
j) să angajeze numai persoane care, în urma efectuării controlului medical și a verificării aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinilor de muncă pe care urmează să le execute;

Art. 189. (1) Angajații au obligația să cunoască normele (specifice locului de muncă) de securitate și de igienă a muncii pe care trebuie să le respecte în activitatea desfășurată, să folosească și să întrețină în bune condiții mijloacele de protecție individuală ce le-au fost încredințate.

Art. 190. (1) În caz de boală, angajatul trebuie să informeze conducerea Poliției Locale și Compartimentul Resurse Umane, direct sau prin intermediul altei persoane, imediat sau în cel mult 24 ore și să prezinte, după caz, un certificat medical sau o adeverință medicală care să justifice absențele.

(2) Neprezentarea certificatului medical/adeverinței medicale atrage consecințele absentării nemotivate. De asemenea, în caz de accident, indiferent dacă acesta a survenit în timpul/în afara serviciului, sau pe traseul de deplasare de la domiciliu – loc de muncă și invers, certificatul de concediu medical va fi însoțit de declarația pe propria răspundere privind cele întâmplate.

Art. 191. Fiecare salariat are obligația să asigure aplicarea și respectarea măsurilor referitoare la securitatea muncii. Salariații au obligația de a respecta programul de muncă stabilit de angajator precum și de a participa la instructajele periodice efectuate de responsabilii instituției cu protecția muncii și P.S.I.

Art. 192. În cazul unor evenimente deosebite, de accident la locul de muncă, fiecare salariat are obligația de a informa de urgență conducerea unității. Toate accidentele de muncă survenite în timpul programului de lucru, vor fi imediat aduse la cunoștința conducerii instituției, precum și organelor competente, potrivit legii. Aceleași reguli vor fi respectate și în cazul accidentelor survenite pe traseul domiciliu – loc de muncă și invers.

Art. 193. Pentru asigurarea securității la locul de muncă salariații au următoarele obligații: salariații răspund pentru respectarea normelor de igienă și de securitate a muncii; fumatul este permis numai în locurile special amenajate; să aducă la cunoștința conducerii orice defecțiune tehnică sau altă situație care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională, precum și accidente de muncă suferite de persoana proprie sau de alți salariați; să oprească lucrul la apariția unui pericol iminent de producere a unui accident și să informeze deîndată conducerea; în caz de pericol – incendiu, calamități naturale, – evacuarea personalului se va face conform normelor P.S.I. Fiecare persoană este obligată să-și utilizeze echipamentul tehnic de protecție și de lucru conform cerințelor, fiind interzisă utilizarea acestuia în scopuri personale. Sunt considerate echipamente tehnice: echipamente de calcul, birotică, autovehicule, aparate, în general, toate materialele încredințate salariatului în vederea executării atribuțiilor sale de serviciu. Este interzisă intervenția din proprie inițiativa asupra echipamentului tehnic sau de protecție, dacă întreținerea acestuia este încredințată unui specialist, salariatul fiind obligat să apeleze la serviciile acestuia. Executarea sarcinilor de muncă implică întreținerea și curățirea echipamentului tehnic și de lucru, personalul fiind obligat să-și consacre timpul necesar acestei obligații, conform cerințelor stabilite prin fișa postului sau ordine specifice.

Art. 194. Nerespectarea de către salariați și practicanți a normelor în domeniul securității și sănătății muncii, atrage răspunderea disciplinară, administrativă, materială, civilă sau penală după caz, potrivit legii.

Art. 195. Angajatorul are obligația să păstreze confidențialitatea asupra stării de graviditate a salariatei și nu va anunța alți angajați decât cu acordul scris al acesteia și doar in interesul bunei desfășurări a procesului de muncă, când starea de graviditate nu este vizibilă.

Art. 196. (1) Angajatorul este obligat sa ii modifice in mod corespunzător condițiile și/sau orarul de munca ori, daca nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc de munca fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.

(2) În cazul în care angajatorul, din motive justificate in mod obiectiv, nu poate să îndeplinească obligația de mai sus, au dreptul la concediu de risc maternal, după cum urmează:

a) înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
b) după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, în cazul în care nu solicită concediul și indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani.

(3) Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăși 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

(4) Eliberarea certificatului medical se va face în condițiile în care salariata s-a prezentat la consultații prenatale și postnatale, conform normelor Ministerului Sănătății.

Art. 197. (1) Pentru salariatele gravide care anunță în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate și anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să fi ateste această stare, precum și pentru salariatele care au născut recent și și-au reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie și solicită angajatorului în scris măsurile de protecție prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut, și își desfășoară activitatea numai în poziția ortostatică sau în poziția așezat, angajatorii au obligația de a le modifica locul de muncă respectiv, astfel încât să li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze și amenajări pentru repaus în poziție șezândă sau, respectiv, pentru mișcare.

(2) Medicul de medicina muncii stabilește intervalele de timp la care este necesară schimbarea poziției de lucru, perioadele de activitate, precum și durata perioadelor pentru repaus în poziție șezândă sau, respectiv, pentru mișcare.

(3) Dacă amenajarea condițiilor de muncă și/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere tehnic și/sau obiectiv posibilă sau nu poate fi cerută din motive bine întemeiate, angajatorul va lua măsurile necesare pentru a schimba locul de muncă al salariatei respective.

Art. 198. În baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menținerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Art. 199. Salariatele gravide și cele care alăptează nu pot fi obligate de către angajator sa realizeze activități pentru care evaluarea a evidențiat riscul de expunere la agenți sau condiții de muncă prevăzute la lit. A si B din anexa nr. 2 din OUG nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 200. Angajatorii au obligația de a acorda salariatelor gravide dispensă pentru consultații prenatale în limita a maximum 16 ore pe lună, în condițiile prevăzute la art. 2 lit. f), din OUG 96/2003, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care investigațiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru, fără diminuarea drepturilor salariale.

Art. 201. Pentru protecția sănătății lor și a copilului lor, după naștere, salariatele au obligația de a efectua minimum 42 de zile de concediu postnatal, în condițiile prevăzute la art. 2 lit. g) din OUG 96/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 202. (1) Angajatorii sunt obligați să acorde salariatelor care alăptează, în cursul programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până la împlinirea vârstei de un an a copilului. În aceste pauze se include și timpul necesar deplasării dus-întors de la locul în care se găsește copilul.

(2) La cererea mamei, pauzele pentru alăptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului său de muncă cu două ore zilnic.

(3) Pauzele și reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ în timpul de muncă și nu diminuează veniturile salariale și sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.

(4) În cazul în care angajatorul asigură în cadrul unității încăperi speciale pentru alăptat, acestea vor îndeplini condițiile de igienă corespunzătoare normelor sanitare în vigoare.

Art. 203. Pentru asigurarea securității și sănătății în muncă a salariatelor gravide și/sau mame, lăuze sau care alăptează, regulamentele interne ale unităților trebuie să conțină măsuri privind igiena, protecția sănătății și securitatea în muncă a acestora, în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență nr. 96/2003 și ale celorlalte acte normative în vigoare.

Art. 204. (1) Salariatele gravide, cele care au născut recent și cele care alăptează nu pot fi obligate să desfășoare muncă de noapte.

(2) În cazul în care sănătatea salariatelor menționate la alin. (1) este afectată de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, să o transfere la un loc de munca de zi, cu menținerea salariului de bază brut lunar.

(3) Solicitarea salariatei se însoțește de un document medical care menționează perioada în care sănătatea acesteia este afectată de munca de noapte.

(4) În cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul și indemnizația de risc maternal.

PROTECȚIA MATERNITĂȚII LA LOCUL DE MUNCĂ

Art. 205. (1) Poliția Locală Marghita, în aplicarea prevederilor OUG 96/2003 privind protecția maternității la locul de muncă, va lua când este cazul și la sesizarea salariatelor interesate, măsurile prevăzute de lege.

(2) Femeile gravide, lăuzele și cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte.

(3) Salariata gravidă, cea care a născut recent și cea care alăptează vor beneficia de drepturile conferite de lege după ce va informa angajatorul despre situațiile menționate, în vederea luării deciziilor optime de la caz la caz (anunțare medic medicina muncii, acordare concedii, amenajare spații, acordare facilități sub aspectul timpului de muncă etc.).

Art. 206. La cererea întemeiată a salariatelor gravide, angajatorul va permite efectuarea de controale medicale în timpul programului de lucru, conform recomandărilor medicului care urmărește evoluția sarcinii, fără a le fi afectate drepturile salariale.

Art. 207. Salariata în cauza este obligata să prezinte adeverința medicală privind efectuarea controalelor pentru care s-a învoit.

Art. 208. Măsurile de igiena, securitate în muncă, protecție a sănătății, cele privind timpul de muncă, precum și orice alte măsuri specifice în domeniul protecției maternității, se vor lua in conformitate cu legislația aplicabilă în acel moment.

REGULI PRIVIND FUMATUL

Art. 209. Dispozițiile legale ce reglementează interzicerea fumatului sunt obligatorii atât pentru salariații instituției, cât și pentru persoanele aflate ocazional pe teritoriul acesteia.

Art. 210. În toate zonele (locurile) în care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate specifice de avertizare, prevăzute de reglementările în vigoare.

Art. 211. (1) În corpurile clădirilor existente precum și în curtea instituției, aruncarea la întâmplare a resturilor de țigări sau chibrituri aprinse este interzisă.

(2) La terminarea programului de lucru, în locul unde fumatul este admis, are loc golirea scrumierelor în cutia metalică în care se colectează deșeurile menajere.

Art. 212. Nerespectarea dispozițiilor cu privire la fumat precum și nerespectarea locului special amenajat pentru fumat constituie contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit prevederilor HG nr.537/2007 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de prevenire și stingere a incendiilor.

REGULI PENTRU SEZONUL RECE ȘI PENTRU PERIOADE CANICULARE

Art. 213. (1) Prin temperaturi extreme se înțelege temperaturile exterioare ale aerului, care:

a) depășesc +37 °C sau care, corelate cu condiții de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel;
b) scad sub -20 °C sau care, corelate cu condiții de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel.

(2) Temperaturile prevăzute la alin.(1), lit. a) și b) sunt temperaturi monitorizate și certificate de Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie și transmise de centrele regionale ale acestuia.

Art. 214. În perioadele cu temperaturi extreme angajatorul trebuie să ia toate măsurile pentru asigurarea condițiilor de microclimat la locul de muncă în limitele prevăzute de normele generale de protecție a muncii.

Art. 215. Pentru ameliorarea condițiilor de muncă și menținerea stării de sănătate a angajaților în perioadele cu temperaturi ridicate extreme, angajatorul asigură următoarele măsuri:

1) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenți de aer, pe perioada cu insolație maximă (la orele amiezii);

2) acolo unde este posibil, asigurarea unei ventilații corespunzătoare a locurilor de muncă;

3) asigurarea, pentru fiecare salariat, a unei cantități de cel puțin 2l de apă minerală / persoană / zi;

4) asigurarea de către angajator a examenului medical la angajare și a controlului medical periodic, urmărind depistarea precoce a contraindicațiilor pentru munca la temperaturi crescute.

Art. 216. Măsurile prevăzute mai sus se vor stabili dacă temperaturile extreme se mențin pe o perioadă de cel puțin două zile consecutiv.

Art. 217. Salariații instituției vor fi instruiți de către șefii de structuri cu privire la modul în care trebuie să se expună la temperaturi extreme de-a lungul întregului program de lucru și cu măsurile de prim ajutor în asemenea situații.

Art. 218. Conducerea instituției va efectua controale, prin sondaj, privind modul în care salariații conștientizează pericolul expunerii la temperaturi extreme și respectă indicațiile primite în legătură cu un comportament adecvat acestei situații.

CAPITOLUL XVII

DECLARAȚIA DE AVERE ȘI DECLARAȚIA DE INTERESE

Art. 219. Persoanele cu funcții de conducere, precum și funcționarii publici care își desfășoară activitatea în cadrul Primăriei municipiului Marghita, au obligația declarării averii și a intereselor așa cum este prevăzut în Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Declarațiile de avere și de interese reprezintă acte personale și irevocabile, putând fi rectificate numai în condițiile prevăzute de lege. Declarația de avere se face în scris, pe propria răspundere, cuprinde funcțiile și activitățile, potrivit prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, și cuprinde bunurile proprii, comune și cele deținute în indiviziune, precum și cele ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei la Legea nr.176/2010.

Art. 220. (1) Declarațiile de avere și de interese se depun în termen de 30 de zile de la data numirii sau a alegerii în funcție ori de la data începerii activității. Persoanele prevăzute de lege au obligația să depună sau să actualizeze declarațiile de avere și de interese anual, cel mai târziu la data de 15 iunie.

(1) Declarațiile de avere se întocmesc după cum urmează: pentru anul fiscal anterior încheiat la 31 decembrie, în cazul veniturilor, respectiv situația la data declarării pentru celelalte capitole din declarație. Persoanele suspendate din exercițiul funcției sau al demnității publice pentru o perioadă ce acoperă integral un an fiscal vor actualiza declarațiile în termen de 30 de zile de la data încetării suspendării.

(2) În termen de cel mult 30 de zile de la data încheierii mandatului sau a încetării activității, persoanele prevăzute de prezenta lege au obligația să depună noi declarații de avere și declarații de interese.

Art. 221. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se depun la persoana desemnată din cadrul compartimentului de resurse umane. Atribuțiile persoanei desemnate în acest sens, sunt următoarele:

a) primește, înregistrează declarațiile de avere și declarațiile de interese și eliberează imediat depunătorului o dovadă de primire;
b) la cerere, pune la dispoziția personalului formularele declarațiilor de avere și de interese;
c) oferă consultanță pentru completarea corectă a rubricilor din declarații și pentru depunerea în termen a acestora;
d) evidențiază declarațiile de avere și declarațiile de interese în registre speciale, cu caracter public, denumite Registrul declarațiilor de avere și Registrul declarațiilor de interese, al căror model este stabilit prin hotărâre a Guvernului;
e) asigură publicarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, pe pagina de internet a Primăriei municipiului Marghita, în termen de cel mult 30 de zile de la primire. Declarațiile de avere și de interese se păstrează pe pagina de internet cel puțin 5 ani de la publicare, după care se arhivează potrivit legii;
f) acordă consultanță referitor la conținutul și aplicarea prevederilor legale privind declararea și verificarea averilor, conflictele de interese și incompatibilitățile și întocmește note de opinie în acest sens, la solicitarea persoanelor care au obligația depunerii declarațiilor.
g) publică pe pagina de internet a instituției, sau la avizierul propriu, numele și funcția persoanelor care nu depun declarația de avere sau declarația de interese în termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului legal de depunere, date pe care le comunică Agenției Naționale de Integritate.

Art. 222. Fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal. Fapta celui care, cu știință, în sesizarea adresată Agenției face afirmații mincinoase sau produce ori ticluiește probe mincinoase cu privire la caracterul nejustificat al averii unei persoane constituie infracțiunea de denunțare calomnioasă și se pedepsește potrivit Codului penal. Fapta celui care, cu știință, în sesizarea adresată Agenției face afirmații mincinoase sau produce ori ticluiește probe cu privire la existența conflictului de interese al unei persoane supuse dispozițiilor legale privind conflictele de interese constituie infracțiunea de denunțare calomnioasă și se pedepsește potrivit Codului penal.

Art. 223. Nedepunerea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese în termenele prevăzute de lege, precum și nedeclararea a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei.

CAPITOLUL XVIII

ACORDURI COLECTIVE. COMISIA PARITARĂ

Art. 224. (1) În cadrul Primăriei municipiului Marghita funcționează Comisia paritară, constituită în baza Dispoziției Primarului, care participă la stabilirea măsurilor privind condițiile de muncă, sănătatea și securitatea muncii a salariaților instituției în timpul exercitării atribuțiilor lor. Principalele atribuții ale comisiei paritare sunt:

a) propune periodic măsuri de îmbunătățire a activității autorității;
b) analizează și avizează planul anual de perfecționare profesională, precum și orice măsură privind pregătirea profesională a funcționarilor publici, în condițiile în care aceasta implică utilizarea fondurilor bugetare ale autorității;
c) analizează și, dacă este cazul, formulează propuneri privind flexibilizarea programului de lucru al funcționarilor publici, pe care le supune spre aprobare conducerii autorității;
d) participă, cu rol consultativ, la negocierea acordurilor colective de către autoritate cu sindicatul;
e) urmărește permanent realizarea acordurilor colective încheiate între autoritatea și cu sindicat;
f) întocmește rapoarte trimestriale cu privire la respectarea acestor acorduri pe care le comunică conducerii autorității și conducerii sindicatului;
g) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege.

Art. 225. Primarul municipiului Marghita poate încheia anual, în condițiile legii, Contract colectiv/acorduri cu sindicatul salariaților din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Marghita si al serviciilor publice subordonate Consiliului local al municipiului Marghita care să cuprindă numai masuri referitoare la:

a) constituirea si folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă;
b) sănătatea și securitatea în muncă;
c) programul zilnic de lucru;
d) perfecționarea profesională;
e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecția celor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale.

CAPITOLUL XIX

PROCEDURA DE SOLUȚIONARE A CERERILOR

ȘI RECLAMAȚIILOR INDIVIDUALE ALE SALARIAȚILOR

Art. 226. (1) Orice salariat al autorității poate sesiza conducerea cu privire la semnalarea unor fapte de încălcare a legii de către orice alt salariat, fapte prevăzute de lege fiind abateri disciplinare, contravenții sau infracțiuni. Constituie avertizare în interes public și privește:

a) infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție, infracțiunile de fals și infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul;
b) infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene;
c) practici sau tratamente preferențiale ori discriminatorii aplicate în cadrul autorității;
d) încălcarea prevederilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese;
e) folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;
f) partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepția persoanelor alese sau numite politic;
g) încălcări ale legii în privința accesului la informații și a transparenței decizionale;
h) încălcarea prevederilor legale privind achizițiile publice și finanțările nerambursabile;
i) incompetența sau neglijența în serviciu;
j) evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare și eliberare din funcție;
k) încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;
l) emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare;
m) administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public și privat al autorității;
n) încălcarea altor dispoziții legale care impun respectarea principiului bunei administrări și cel al ocrotirii interesului public.

(2) Sesizarea poate fi făcută alternativ sau cumulativ:

a) șefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale;
b) conducătorului autorității;
c) comisiei de disciplină, paritare, altor comisii constituie la nivel de autoritate cu competențe specifice;
d) organelor judiciare;
e) organelor însărcinate cu constatarea și cercetarea conflictelor de interese și a incompatibilităților;
g) sindicatului „Concordia”.

(3) Persoana, comisiile sesizate au obligația de a verifica veridicitatea sesizării, de a lua măsuri pentru soluționare, și de a comunica persoanei care a făcut sesizarea, modul de rezolvare a acestuia.

(4) Persoana care a făcut reclamația beneficiază de protecție conform Legii 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii.

CAPITOLUL XX

ÎNREGISTRAREA, CIRCULAȚIA, PĂSTRAREA

ȘI EXPEDIEREA DOCUMENTELOR ÎN CADRUL

PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI MARGHITA

Art. 227. Activitatea de registratură a Primăriei Municipiului Marghita respectiv înregistrarea, distribuirea și expedierea documentelor și a corespondenței, precum și evidența circulației acestora în cadrul primăriei, inclusiv structurile subordonate, se face de către Compartimentul Relații cu Publicul, în conformitate cu prevederile Regulamentului de funcționare privind înregistrarea, circulația și păstrarea actelor în cadrul Primăriei municipiului Marghita.

CAPITOLUL XXI

TRANSPARENȚA DECIZIONALĂ ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

Art. 228. Principalele obiective ale Poliției Locale Marghita în acest domeniu sunt:

creșterea gradului de responsabilitate a administrației publice față de cetățean, ca beneficiar al deciziei administrative;
stimularea participării active a cetățenilor în procesul de luare a deciziei administrative și în procesul de elaborare a actelor normative;
sporirea gradului de transparență la nivelul administrației publice.

Art. 229. Îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, funcționarii publici au obligația de a respecta demnitatea funcției publice deținute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.

Art. 230. Relațiile cu mijloacele de informare în masă se asigură numai de către angajați desemnați în acest sens de către Șeful serviciului Poliției Locale Marghita.

CAPITOLUL XXII

AVERTIZAREA ÎN INTERES PUBLIC

IMPLEMENTAREA DISPOZIȚIILOR PRIVIND PROTECȚIA AVERTIZĂRILOR DE INTEGRITATE CONFORM LEGII NR. 571/ 2004 PRIVIND PROTECȚIA PERSONALULUI DIN AUTORITĂȚILE PUBLICE, INSTITUȚIILE PUBLICE ȘI DIN ALTE UNITĂȚI CARE SEMNALEAZĂ ÎNCĂLCĂRI ALE LEGII

Art. 231. Avertizarea în interes public reprezintă sesizarea făcuta cu bună-credință cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienței, eficacității, economicității și transparenței.

Art. 232. Avertizorul de integritate este persoana care face o sesizare cu bună-credință cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienței, eficacității, economicității și transparenței și care este încadrată într-o instituție publică sau care funcționează din fonduri publice ori administrează bunuri sau resurse publice.

Art. 233. Integritatea publica presupune îndeplinirea cumulativa a trei condiții:

incoruptibilitatea deciziei indiferent de beneficiarul acesteia;
respectarea principiilor transparenței și al competitivității;
buna administrare în sensul economicității, eficacității și eficienței.

Art. 234. Principiile care guvernează protecția avertizării în interes public sunt următoarele:

principiul legalității;
principiul supremației interesului public;
principiul responsabilității;
principiul nesancționării abuzive;
principiul bunei administrări;
principiul bunei conduite;
principiul echilibrului;
principiul bunei–credințe.

Art. 235. Semnalarea unor fapte de încălcare a legii de către persoanele cu funcții de conducere sau de execuție din autoritățile, instituțiile publice și din celelalte unități bugetare, prevăzute de lege ca fiind abateri disciplinare, contravenții sau infracțiuni, constituie avertizare în interes public și privește:

infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție, infracțiunile de fals și infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul;
infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene;
practici sau tratamente preferențiale ori discriminatorii în exercitarea atribuțiilor autorităților și instituțiilor publice din cadrul administrației publice centrale, administrației publice locale, aparatului Parlamentului, aparatului de lucru al Administrației Prezidențiale, aparatului de lucru al Guvernului, autorităților administrative autonome, instituțiilor publice de cultură, educație, sănătate și asistență socială, companiilor naționale, regiilor autonome de interes național și local, precum și societăților naționale cu capital de stat.
încălcarea prevederilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese;
folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;
partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepția persoanelor alese sau numite politic;
încălcări ale legii în privința accesului la informații și a transparenței decizionale;
încălcarea prevederilor legale privind achizițiile publice și finanțările nerambursabile;
incompetența sau neglijența în serviciu;
evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare și eliberare din funcție;
încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;
emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare;
administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public și privat al autorităților publice, instituțiilor publice și al celorlalte unități bugetare;
încălcarea altor dispoziții legale care impun respectarea principiului bunei administrări și cel al ocrotirii interesului public.

Art. 236. Sesizarea privind încălcarea legii sau a normelor deontologice și profesionale conform principiului bunei – credințe poate fi făcută, alternativ sau cumulativ:

șefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale;
conducătorului autorității publice, instituției publice sau al unității bugetare din care face parte persoana are a încălcat prevederile legale, sau în care se semnalează practica ilegală, chiar dacă nu se poate identifica exact făptuitorul;
comisia de disciplină din care face parte persoana care a încălcat legea;
organelor judiciare;
organelor însărcinate cu constatarea și cercetarea conflictelor de interese și a incompatibilităților;
comisiilor parlamentare;
mass-media;
organizațiilor profesionale, sindicale sau patronale;
organizațiilor neguvernamentale.

PROTECȚIA FUNCȚIONARILOR PUBLICI ȘI A ALTOR CATEGORII DE PERSONAL

Art. 237. (1) În fața comisiei de disciplină sau a altor organe similare, avertizorii beneficiază de protecție după cum urmează:

avertizorii în interes public beneficiază de prezumția de bună-credință, până la proba contrară;
la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisia de disciplină are obligația de a invita presa și un reprezentant al sindicatului sau al asociației profesionale. Anunțul se face prin comunicat pe pagina de internet a instituției, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea ședinței, sub sancțiunea nulității raportului și a sancțiunii disciplinare aplicate.

(2) În situația în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este șef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuții de control, inspecție și evaluare a avertizorului, comisia de disciplină sau alt organism similar va asigura protecția avertizorului, ascunzându-i identitatea.

Art. 238. În cazul avertizărilor în interes public, prevăzute la Art. 5 lit. a) și b) din Legea nr. 571/2004 se vor aplica din oficiu prevederile art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor.

Art. 239. (1) În litigiile de muncă sau în cele privitoare la raporturile de serviciu, instanța poate dispune anularea sancțiunii disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor, dacă sancțiunea a fost aplicată ca urmare a unei avertizări în interes public, făcută cu bună-credință.

(2) Instanța verifică proporționalitatea sancțiunii aplicate avertizorului pentru o abatere disciplinară, prin compararea cu practica sancționării sau cu alte cazuri similare din cadrul aceleiași autorități publice, instituții publice sau unități bugetare, pentru a înlătura posibilitatea sancționării ulterioare și indirecte a actelor de avertizare în interes public, protejate prin prezenta lege.

CAPITOLUL XXIII

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA DISPECERATULUI

ȘI MONITORIZĂRII VIDEO

DISPOZIȚII GENERALE

Art. 240. (1) Poliția Locală a Municipiului Marghita dispune de dispecerat propriu, în vederea coordonării activității personalului și intervenție, cu echipaje de polițiști locali, la obiectivele date în competență și asigură supravegherea video a zonelor/obiectivelor monitorizate de către autoritatea locală, în condițiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1332/2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale.

(2) Polițiștii locali asigură inclusiv supravegherea și monitorizarea video a principalelor zone de interes public, parcuri de agrement, intersecții, drumuri publice și parcări auto, care sunt stabilite de către autoritatea publică locală.

Art. 241. (1) Dispeceratul funcționează în sediul instituției.

(2) Monitorizarea video se realizează atât la sediul instituției, cât și în locațiile amenajate de autoritatea locală, în imobile aflate pe raza municipiului Marghita.

A) SERVICIILE PRESTATE DE CĂTRE DISPECERATUL POLIȚIEI LOCALE A MUNICIPIULUI MARGHITA

Art. 242. Dispeceratul Poliției Locale este folosit pentru următoarele servicii:

a) preluarea evenimentelor ce au loc pe raza municipiului Marghita și sunt în competența Poliției Locale, a situațiilor de alarmare la obiectivele dotate cu sisteme antiefracție monitorizate de Poliția Locală a Municipiului Marghita, precum și a sesizărilor cetățenilor (inclusiv a apelurilor pe linia specială 0744878433).
b) asigurarea comunicării cu polițiștii locali aflați în serviciu.
c) coordonarea permanentă a patrulelor/echipajelor Poliției Locale a Municipiului Marghita aflate în teren sau în alte misiuni, în scopul cunoașterii situației operative din zona de responsabilitate și a informării factorilor de decizie despre evenimentele care au loc pe teritoriul de competență;
d) asigurarea schimbului de informații operative cu organele de poliție sau, după caz, cu jandarmii, pompierii, salvarea, serviciile din subordinea Consiliului Local a Municipiului Marghita, alte instituții/autorități ale statului pentru rezolvarea evenimentelor înregistrate pe raza municipiului Marghita;
e) accesarea bazelor de date locale/județene (inclusiv bazele naționale de date aparținând Ministerului Afacerilor Interne) pentru identificarea persoanelor ori a autovehiculelor.

Art. 243. Exercitarea activității se face în condițiile legii si ale protocoalelor de colaborare încheiate cu structurile abilitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 244. În funcționare, pentru intervenția la obiectivele asigurate cu pază, dispeceratul de monitorizare al Poliției Locale asigură următoarele:

a) monitorizarea sistemelor de alarmare;
b) preluarea directă a semnalelor de la sistemele conectate;
c) verificarea, alertarea și intervenția echipelor de polițiști locali.

Art. 245. (1) Polițiștii locali au obligația să respecte timpii contractuali asumați, precum și timpii maximali stabiliți de Legea nr. 333/2003 republicată, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecția persoanelor, modificată și completată prin Legea nr. 40/2010, asigurându-se o intervenție la eveniment în timp util.

(2) Echipamentele dispeceratului vor realiza confirmarea tehnica a timpului de sosire a polițiștilor locali la obiectiv pentru determinarea exacta a duratei de intervenție la evenimentul înregistrat.

Art. 246. Proiectarea, modificarea, instalarea, conectarea și întreținerea sistemelor de alarmare a obiectivelor asigurate de către Poliția Locală a Municipiului Marghita se realizează de către societăți licențiate în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracției, în condițiile legii.

B) STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A DISPECERATULUI

Art. 247. (1) Dispeceratul este condus de Șeful Serviciului Poliției Locale.

(2) În cadrul dispeceratului desfășoară activitatea funcționați publici cu funcții publice specifice de polițiști locali, ce îndeplinesc atribuții de operatori – dispeceri.

Art. 248. Șeful dispeceratului răspunde de organizarea și funcționarea acestuia și verifică personalul angrenat cu privire la respectarea cadrului legal și a dispozițiilor prezentului regulament și a Regulamentului de Organizare și Funcționare al Poliției Locale.

Art. 249. Operatorii – dispeceri, ce au obligativitatea să asigure programul de funcționare al dispeceratului, desfășoară activitatea în ture de 8 ore, având ca responsabilitate principală supravegherea aparaturii centrului de monitorizare, preluarea sesizărilor/evenimentelor, precum și a stărilor de alarmare și transmiterea acestora la echipajele mobile de intervenție.

Art. 250. Transmiterea stărilor de alarmare în vederea asigurării intervenției se realizează pe principiul ,,cel mai aproape polițist de locul producerii evenimentului sesizat, intervine”.

Art. 251. (1) Poliția Locală dispune de structuri de ordine publică și circulație (patrule ordine publică/echipaje circulație), care desfășoară activitatea doar pe raza Municipiului Marghita și care asigură intervenția la solicitarea dispeceratului.

(2) Intervenția se realizează prin echipajele mobile ale Poliției Locale, formate din câte 2-3 polițiști locali, din care unul este și conducător auto.

Art. 252. (1) Pentru deplasări sunt folosite autovehiculele pe care instituția le are în dotare, inscripționate cu însemnul distinctiv „POLIȚIA LOCALĂ MARGHITA” și dotate cu dispozitive de avertizare sonore și luminoase de culoare albastră.

(2) Punctele de staționare și traseele de patrulare ale acestora se stabilesc zilnic în funcție de situația operativă, având în vedere și planul de ordine și siguranță publică al Municipiului Marghita.

Art. 253. Echipajele Poliției Locale se deplasează la locul de intervenție, la solicitarea dispeceratului.

C) ATRIBUȚIILE PERSONALULUI CARE ASIGURĂ FUNCȚIONAREA DISPECERATULUI

Art. 254. Șeful Serviciului Poliției Locale îndeplinește următoarele atribuții:

a) organizează, planifică, conduce și controlează activitatea personalului din subordine;
b) îndeplinește obligațiile prevăzute de actele normative în vigoare, raportat la competentele statuate prin legile speciale și Regulamentul propriu de funcționare al dispeceratului;
c) întocmește strategia de dezvoltare în domeniul prelucrării automată a datelor, precum și a necesarului de echipamente;
d) urmărește asigurarea condițiilor tehnice necesare pentru realizarea permanentă a accesului la baza de date a evidenței persoanelor;
e) asigură protecția datelor și informațiilor gestionate și ia măsuri de prevenire a scurgerii de informații clasificate și secrete de serviciu conform prevederilor legale;
f) întreprinde măsuri eficiente pentru ca întregul personal să execute corespunzător sarcinile ce îi revin, să aibă o comportare civilizată, să respecte regulile disciplinare;
g) asigură împărțirea corespondenței ce-i este repartizată și răspunde de soluționarea, legalitatea și comunicarea răspunsului în termenele stabilite;
h) gestionează și asigură circulația și operarea documentelor, inclusiv arhivarea acestora;
i) repartizează personalul din subordine;
j) răspunde de stabilirea codurilor (parole) de recunoaștere a beneficiarilor, de eventuala schimbare a acestora, precum și de instruirea personalului;
k) controlează modul de efectuare a serviciului de personalul angrenat;
l) asigură măsurile privind interzicerea accesului în incinta dispeceratului a persoanelor neautorizate;
m) verifică exploatarea corectă a echipamentelor;
n) analizează rapoartele detaliate a activității de monitorizare la obiective (armări, dezarmări, teste, alarme, probleme tehnice);
o) participă, la solicitarea organele abilitate, la elucidarea condițiilor în care au fost comise efracțiile;
p) introduce datele instituțiilor unde se asigură monitorizarea în baza de date a centrului de monitorizare (adresa, tipul centralei de alarmă, telefonul obiectivului, persoane de contact, descrierea zonelor protejate, ora testului periodic etc.) și actualizează permanent baza de date;
q) efectuează recunoașteri la noile obiective și stabilește itinerarii de deplasare, de bază și de rezervă, precum și timpul maxim de ajungere la fiecare dintre acestea;
r) informează, de îndată, Șeful poliției locale, despre toate evenimentele deosebite înregistrate în activitate;
s) execută orice alte sarcini date de Șeful poliției locale, în limitele legale.

Art. 255. (1) Operatorii – dispeceri au următoarele atribuții:

a) asigură, în permanență, legătura cu efectivele Politiei Locale aflate în misiune.
b) asigură și urmăresc activitățile specifice de ordine publică și circulație pe drumurile publice.
c) au obligația să cunoască, în permanență, amplasarea patrulelor /echipajelor Politiei Locale a Municipiului Marghita și/sau acțiunile/misiunile pe care le efectuează, precum si numele/indicativele polițiștilor aflați în serviciu.
d) preiau informațiile transmise de către polițiștii locali aflați în teren, cu privire la constatările/evenimentele produse.
e) primesc sesizările telefonice (inclusiv pe telefonul cetățeanului – nr. 0744878433) prin care se solicită intervenția polițiștilor locali și comunică acestora datele necesare pentru realizarea intervenției, potrivit competențelor stabilite de Legea nr. 155/2010 republicată, HG nr. 1332/2010, actelor administrative emise de autoritățile locale.
f) primesc sesizări scrise de la persoane fizice/persoane juridice, pe care le înregistrează, le prelucrează şi le transmit către compartimentele competente ale Poliției Locale în vederea soluționării, sau către instituțiile competente, înregistrând numele persoanei căreia i-a fost transmisă, precum si ora comunicării sesizării.
g) solicită de la persoana ce apelează telefonul dispeceratului/telefonul cetățeanului, toate datele necesare si utile, care apoi sa fie transmise polițiștilor, în vederea unei intervenții în cunoștință de cauză, care să fie promptă, atât ca aplicare a prevederilor legale, cât si ca număr de polițiști necesari pentru intervenție și soluționare a sesizării.
h) comunică, în cel mai scurt timp, polițiștilor aflați în teren, toate datele de identificare de care au nevoie, având obligația să solicite sprijin dispecerilor celorlalte forte de ordine publică, circulație sau evidență a persoanelor (în cazul nefuncționării aparatelor aflate în dotarea dispeceratului), pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
i) accesează bazele de date (inclusiv bazele de date aparținând M.A.I.) pentru identificarea persoanelor ori a autovehiculelor, în vederea stabilirii identității și luării măsurilor ce se impun conform prevederilor legale.
j) răspund de exactitatea și corectitudinea informațiilor furnizate.
k) sa aibă o evidență clară și completă a sesizărilor primite pe telefonul cetățeanului/telefonul de serviciu, având obligația transmiterii către Primăria Municipiului Marghita a registrului de sesizări, zilnic, la orele și în formatul convenit cu autoritatea locală.
l) supraveghează în permanență echipamentele centrului de monitorizare a obiectivelor pentru a interveni operativ la evenimente;
m) cunosc, în permanența, consemnele (parolele) la obiectivele monitorizate și modul de acțiune în cazul producerii unor evenimente;
n) comunică către echipajele Politiei Locale necesitatea de a se deplasa de urgență, pentru a interveni la obiectivele monitorizate, în timpul stipulat în contractele cu beneficiarii.
o) sesizează proprietarul sau persoana de contact desemnata, în cazul efracțiilor confirmate de polițiștii locali;
p) consemnează în registrul special evenimentele în ordinea producerii lor și modul de soluționare a acestora;
q) procesează si distribuie mandatele de aducere primite prin intermediul registraturii, le comunică structurilor de ordine publică (raportat la zona teritorială) și ține evidența executării acestora, urmărind să fie executate în termen și întocmai cum solicită instanțele sau parchetele, iar pentru cele care exced competențelor instituției, se formulează și comunică, de indată, răspuns către emitent.
r) procesează și distribuie invitațiile emise de Direcția de Evidență a Persoanelor (primite prin intermediul registraturii), șefilor serviciilor de ordine publică (raportat la zona teritorială a fiecăruia) și ține evidența executării acestora, urmărind să fie executate în termen și întocmai cum dispune șeful Poliției Locale.
s) în executarea atribuțiilor prevăzute de art. 11 din Legea nr. 155/2010, în domeniul evidenței persoanelor, polițiștii locali cooperează în vederea verificării datelor cu caracter personal cu autoritățile administrației publice centrale și locale competente, cu respectarea prevederilor Legii nr 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare;

ş) exploatează corect echipamentele din dotare, numai sub parola proprie, fără să introducă alte programe sau să modifice structura datelor existente;

t) interzic accesul în incinta dispeceratului a altor persoane din instituție sau din afară, cu excepția celor abilitate de conducerea Poliției Locale.

ţ) executa alte activități dispuse de către Șeful poliției locale sau șeful structurii.

(2) Polițiștii locali cu atribuții de operatori – dispeceri răspund pentru modul în care își exercită atribuțiile de serviciu. Încălcarea atribuțiilor de serviciu angajează răspunderea disciplinară, patrimonială, civilă sau penală, după caz, potrivit legii;

D) DESCRIEREA ECHIPAMENTELOR FOLOSITE DE DISPECERATUL POLIȚIEI LOCALE

Art. 256. Dispeceratul Poliției Locale a Municipiului Marghita trebuie să fie dotat cu aparatura necesară și sistemele electronice prevăzute de lege, în vederea asigurării în bune condiții a aplicațiilor informatice, auditarea și gestionarea operațiilor efectuate prin intermediul acestora și suportul tehnic IT&C, pentru îndeplinirii atribuțiilor stipulate de Legea nr. 155/2010 republicată și HG nr. 1332/2010.

Art. 257. Pentru activitatea de comunicare și monitorizare, Poliția Locală dispune de următoarele echipamente: antenă recepție, stație date, calculatoare, telefoane rețele fixe, telefoane mobile, sistem interdual de recepție, fax, imprimantă, xerox, rețea telefonie interC (convorbiri interne cu structuri ale Poliției Române și ale Jandarmeriei Române), etc.

Art. 258. Autonomia energetică a echipamentelor este asigurată cu sursa „UPS” pentru echipamentul de dispecerizare, calculatoare și bazele de date deținute de Poliția Locală a Municipiului Marghita.

E) CONDIȚII DE UTILIZARE A BAZELOR DE DATE DE CARE DISPUNE POLIȚIA LOCALĂ

Art. 259. Accesul la datele cuprinse în aplicațiile informatice/bazele de date de care dispune Poliția Locală, se face:

a) direct – dispecerul/utilizatorul se autentifică și interoghează aplicația din baza de date conform drepturilor deținute;
b) indirect – personalul din teren solicită operatorului – dispecer care se află în serviciu și deține dreptul și codul de acces să efectueze identificare/căutare într-o aplicație în baza de date și să-i transmită rezultatele acesteia;

Art. 260. (1) Accesul direct este permis dispecerului/utilizatorului căruia i s-a alocat un cod de identificare și o parolă de acces.

(2) Dispecerul de serviciu/utilizatorul care deține userul și parola folosite pentru accesare aplicației/bazei de date și care efectuează verificările în bazele de date în mod direct, răspunde pentru protejarea datelor sau dacă este cazul a informațiiloe clasificate.

Art. 261. (1) În cazul verificării indirecte, pentru evitarea eventualelor disfuncționalități, polițistul local care solicită informații are obligația să se identifice, prin nume, număr matricol și serviciul din care face parte.

(2) În cazul în care verificările în bazele de date se efectuează în mod indirect, responsabilitatea revine persoanei care accesează aplicația, având obligația de a identifica polițistul local care solicită informații și de a consemna în raportul de serviciu toate solicitările primite/evenimente.

(3) Interogările realizate la nivelul dispeceratelor, care se fac în mod indirect, se evidențiază în registre speciale conform reglementărilor legale.

Art. 262. Interogarea aplicațiilor informatice de către dispeceri și polițiștii locali, se va face numai pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Art. 263. Solicitarea drepturilor de acces la bazele de date ale Poliției Locale se realizează, după cum urmează:

a) accesul personalului dispeceratelor la aplicațiile informatice utilizate se realizează cu respectarea principiului ,,nevoia de a cunoaște”, numai de persoane cu drept de acces, autentificate și autorizate corespunzător normelor de securitate a informațiilor, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu;
b) solicitările de interogare a aplicațiilor/ bazelor de date, provenite de la polițiștii locali, se face prin utilizarea mijloacelor de comunicații aflate la dispoziție (stații radio, GSM);

Art. 264. Este interzisă utilizarea bazelor de date în alte scopuri decât cele pentru care au fost constituite.

Art. 265. Poliția Locală a Municipiului Marghita poate solicita drepturile de acces în aplicațiile care funcționează la nivelul structurilor Poliției Române sau/și ale Jandarmeriei Române, în baza protocoalelor încheiate privind schimbul de informații în format electronic.

Art. 266. Principalele situații în care se accesează aplicațiile/bazele de date sunt următoarele:

a) identificarea pentru stabilirea/certificarea identității persoanelor suspecte, urmărite, dispărute, decedate, reținute, persoanelor reclamate sau autorilor unor infracțiuni, precum și pentru aplicarea sancțiunilor contravenționale, a altor măsuri prevăzute de lege și soluționarea petițiilor;
b) identificarea persoanelor în vederea punerii în executare a mandatelor de aducere emise de către instanțele judecătorești sau parchetele din Marghita, pentru persoanele ce au domiciliul în Municipiul Marghita;

Art. 267. Criteriile după care se realizează căutarea sunt stabilite de dispecer, în funcție de informațiile primare pe care le are la dispoziție, necesitățile operative și capabilitățile aplicației.

Art. 268. Șeful Poliției Locale, prin intermediul șefului compartimentului, va dispune măsurile necesare pentru asigurarea respectării regulilor de accesare și interogare a bazelor de date și a normelor de securitate a informațiilor, conform prevederilor legale.

F) SERVICIILE PRESTATE DE CĂTRE COMPARTIMENTUL MONITORIZARE VIDEO AL POLIȚIEI LOCALE A MUNICIPIULUI MARGHITA

Art. 269. Compartimentul Monitorizare Video asigură monitorizarea sistemului de supraveghere video instalat la nivelul Municipiului Marghita, a unor zone de interes civic, obiective importante de interes public și privat, a bunurilor și valorilor etc. împotriva oricăror acțiuni antisociale care lezează dreptul de proprietate, existența materială a acestora, precum și protejarea persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viața, integritatea fizică și sănătatea.

G) ATRIBUȚIILE COMPARTIMENTUL MONITORIZARE VIDEO AL POLIȚIEI LOCALE A MUNICIPIULUI MARGHITA

Art. 270. Atribuțiile principale ale compartimentului Monitorizare Video sunt următoarele:

a) monitorizarea permanentă a zonelor supravegheate pentru cunoașterea în orice moment și în timp real a situației operative din zona de responsabilitate, a principalelor puncte sau zone vulnerabile de risc, asigurate cu camere video și aflate strict pe domeniul public;
b) asigurarea transferului de informații către dispeceratul operațional al Poliției Locale a Municipiului Marghita, precum și către dispeceratele celorlalte forțe de ordine și siguranță, sau după caz serviciului rutier, ce fac parte din Planul Unic de Siguranță si Ordine Publică, pentru luarea măsurilor utile și urgente de aplanare a unor situații apărute în zonele monitorizate video;
c) centralizează și stochează informații/date care să permită identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesară realizării scopurilor în care datele sunt colectate și în care vor fi ulterior prelucrate;
d) supraveghează cu tehnica aflată la dispoziție, încălcarea normelor de salubritate și protecția mediului (depozitare deșeuri, gunoi menajer neridicat etc.), situații cu potențial de risc la adresa siguranței cetățenilor și a bunurilor din proprietatea publică, acte de comerț neautorizat pe domeniul public, prezența unor persoane sau grupuri de persoane implicate în acte de cerșetorie, vagabondaj și alte încălcări ale prevederilor legale în vigoare.
H) ATRIBUȚIILE PERSONALULUI CARE ASIGURĂ FUNCȚIONAREA COMPARTIMENTULUI MONITORIZARE VIDEO

Art. 271. Conducătorul compartimentului Monitorizare Video are următoarele atribuții specifice, în funcție de responsabilitățile încredințate:

a) organizează, planifică, conduce și controlează activitatea personalului poliției locale cu atribuții pe linie de monitorizare video;
b) asigură cunoașterea și aplicarea întocmai de către subordonați a prevederilor legale ce reglementează activitatea compartimentului;
c) stabilește măsurile referitoare la utilizarea tehnicii aflate în dotarea compartimentului și răspunde de modul de îndeplinire a acestora;
d) ia măsuri de informare și de rezolvare a problemelor apărute pe linia executării serviciului și asigură informarea operativă a șefului ierarhic superior despre toate evenimentele deosebite înregistrate în activitatea de monitorizare video și ține evidența acestora ;
e) răspunde de întocmirea zilnică a buletinului de evenimente, ce se prezintă Șefului poliției locale;
f) ia măsuri pentru asigurarea confidențialității datelor gestionate potrivit prevederilor legale și procedurilor interne aprobate.
g) întreprinde măsuri eficiente pentru ca întregul personal să execute corespunzător sarcinile ce îi revin, să aibă o comportare civilizată, să respecte regulile disciplinare;
h) repartizează personalul din subordine, de așa natură, încât să se asigure continuitate în serviciu, având în vedere fluxul continuu, 24 h/24h, în care se desfășoară activitatea compartimentului;
i) controlează modul de efectuare a serviciului de personalul angrenat;
j) răspunde de realizarea înregistrări video și transpunerea lor pe suport extern, păstrând evidența strictă a difuzării lor;
k) asigură legătura cu furnizorul de servicii de mentenanță și transmisie de date privitor la sistemul de monitorizare video;
l) asigură măsurile privind interzicerea accesului în incinta dispeceratului monitorizare a persoanelor neautorizate;
m) verifică exploatarea corectă a echipamentelor;
n) analizează rapoartele detaliate a activității de monitorizare;
o) informează, de îndată, șeful poliției locale, despre toate evenimentele deosebite înregistrate în activitate;
p) execută orice alte sarcini date de Șeful poliției locale, în limitele legale.

Art. 272. (1) Operatorii -monitorizare au următoarele atribuții:

a) supraveghează în mod continuu, conform graficului stabilit, echipamentele și sistemele video ale centrului și informează, cu operativitate, Dispeceratul Poliției Locale a Municipiului Marghita și, după caz, dispeceratele celorlalte forțe de ordine și siguranță publică, Poliția Rutieră, etc, în cazul producerii de evenimente;
b) cunoaște în detaliu modul de operare al echipamentelor din dotarea dispeceratului-monitorizare;
c) supraveghează în permanență echipamentele centrului de monitorizare pentru a interveni operativ la recepționarea evenimentelor surprinse de camerele de luat vederi instalate pe raza municipiului Marghita;
d) consemnează în registrul special evenimentele în ordinea producerii lor și modul de soluționare acestora;
e) ține permanent legătura cu patrulele de ordine publică și echipajele de circulație ale Poliției Locale pentru a cunoaște poziția acestora în teren, în vederea creării premiselor realizării unor intervenții operative în cazul producerii de evenimente deosebite;
f) informează în timp real și util Dispeceratul Poliției Locale despre evenimentele ce ar putea pune în pericol ordinea, siguranța, viața sau integritatea fizică a cetățenilor sau bunurilor acestora (incendii, explozii, catastrofe, accidente etc.), locul de desfășurare precum și condițiile producerii acestora;
g) anunță persoanele autorizate care se ocupă de întreținerea și depanarea echipamentului în cazul defecțiunilor apărute (imagini distorsionate pe monitoare, dispariția imaginilor, întreruperea alimentării cu energie electrică, etc.) și informează șeful superior ierarhic despre apariția acestor defecțiuni;
h) în timpul monitorizării unui eveniment (accident rutier, infracțiuni flagrante, alte încălcări ale prevederilor legale) anunță inclusiv operatorul Dispeceratului Politiei Locale a Municipiului Marghita pentru sesizarea instituțiilor competente, comunicând datele despre faptă și autor, consemnând cauza acțiunii și modul de soluționare a acesteia;
i) monitorizează traficul rutier cu ajutorul camerelor video amplasate în zonele de competență, furnizând date și informații, în timp real, privind încălcarea normelor legale și eventualele stări de pericol, facilitând sesizarea și intervenția operativă în funcție de gradul de pericol ridicat de eveniment;
j) urmărește procesul de înregistrare a imaginilor surprinse și raportează neregulile constatate;
k) stochează pe suport optic/magnetic imaginile surprinse de camerele video cu ocazia unor evenimente deosebite (accidente rutiere, infracțiuni flagrante, alte încălcări ale prevederilor legale);
l) eliberează, cu aprobarea prealabilă a Șefului poliției locale, înregistrări ale evenimentelor deosebite surprinse și stocate pe suport optic/magnetic la cererea instanțelor de judecată, organelor de urmărire penală, Serviciului de Poliție Rutieră și altor instituții abilitate;
m) asigură confidențialitatea imaginilor și datelor prelucrate;
n) nu permite personalului societății care a instalat sistemele de supraveghere video și care executa service-ul acestora să vizioneze, copieze, să transfere sau să înstrăineze imaginile fără acordul scris al Primăriei Municipiului Marghita;
o) păstrează secretul activității desfășurate;
p) colaborează cu autoritățile competente în cazul acțiunilor comune ;
q) nu folosește dotările și tehnica dispeceratului în scopuri proprii;
r) exploatează corect echipamentele din dotare, numai sub parola stabilită, fără să introducă alte programe și parole sau să modifice structura celor existente ;
s) ține evidența la zi a comunicatelor, înregistrează, păstrează și arhivează documentele, colaborează cu toate celelalte compartimente ale instituției asigurând, la solicitare, accesul la informațiile publice prin intermediul mijloacelor informatice;

ș) asigură, prin intermediul dispeceratului, colaborarea permanentă cu instituțiile și societățile locale specializate, în conformitate cu atribuțiile date, pentru menținerea viabilității arterelor rutiere sub aspectul semnalizării corespunzătoare a zonelor periculoase și a restricțiilor prin transmiterea observațiilor constatate pe timpul supravegherii video;

t) în situația producerii de evenimente, suporturile magnetice cu imaginile înregistrate sunt stocate timp de 30 de zile;

ț) interzice accesul în incinta dispeceratului-monitorizare video a persoanelor neautorizate;

u) exercită și alte atribuții primite de la superiorii ierarhici, în condițiile legii.

(2) Polițiștii locali cu atribuții de operatori-monitorizare răspund pentru modul în care își exercită atribuțiile de serviciu. Încălcarea atribuțiilor de serviciu angajează răspunderea disciplinară, patrimonială, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.

CAPITOLUL XXIV

PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

ÎN CADRUL POLIȚIEI LOCALE A MUNICIPIULUI MARGHITA

Art. 273. (1) Poliția Locală a Municipiului Marghita este înregistrată ca Operator de date cu caracter personal la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), număr de notificare 34847.

(2) Poliția Locală a Municipiului Marghita acționează ca Operator de date cu caracter personal gestionat de ANSPDCP și prelucrează date personale în conformitate cu dispozițiile legale interne și prevederile Regulamentului nr. 679 din 27 aprilie 2016 (GDPR).

(3) Prelucrarea acestor date este realizată doar pentru scopuri legitime, în vederea realizării funcțiilor, atribuțiilor și obligațiilor legale ale instituției.

Art. 274. Poliția Locală a Municipiului Marghita prelucrează date cu caracter personal în scopul enunțat mai sus, iar pentru fiecare scop pot fi utilizate una sau mai multe operațiuni de prelucrare a datelor cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea.

Art. 275. Poliția Locală a Municipiului Marghita prelucrează date cu caracter personal în multiple scopuri, iar modalitățile de colectare, baza legală de prelucrare, utilizarea, dezvăluirea, perioadele de păstrare, etc. pot fi diferite funcție de fiecare scop.

Art. 276. Datele personale se utilizează, în principal, în următoarele scopuri:

Exercitarea atribuțiilor privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor pe raza de activitate din Municipiul Marghita, conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 155/2010-legea poliției locale, în următoarele domenii:

a) Ordinea și liniștea publică, precum și paza bunurilor;
b) Circulația pe drumurile publice;
c) Disciplina în construcții și afișajul stradal;
d) Protecția mediului;
e) Activitatea comercială;
f) Evidența persoanelor;
g) Alte domenii stabilite prin lege.

Gestionarea relațiilor instituției cu personalul comunității Municipiului Marghita care apelează pentru rezolvarea diferitelor probleme, îmbunătățirea serviciilor prestate și identificarea nevoilor acestora.
Desfășurarea conform procedurilor proprii a activităților de organizare a unor concursuri sau examene în cadrul instituției;
Pentru scopuri de administrație publică, după caz, conform specificului activității instituției;
Gestionarea riscurilor aflate în legătură cu activitatea poliției locale, sens în care se vor lua măsuri de securitate pentru a proteja datele personale, care implică detectarea, investigarea și soluționarea amenințărilor de securitate. Datele personale pot fi prelucrate ca parte a monitorizării securității fizice (prelucrare date video) sau la nivelul aplicațiilor informatice utilizate. Pot fi efectuate inclusiv verificări privind persoanele fizice care acționează în calitate de reprezentanți și/sau garanți ai unor clienți persoane juridice;
În cazul vizitării site-ului instituției, este posibilă prelucrarea unor informații despre identificatorul online al apelanților/clienților în scopurile amintite în Politica de cookies;
Respectarea unor cerințe legale / de reglementare, cum ar fi cele de natură fiscală ori de arhivare;
Statistici interne;

Art. 277. Poliția Locală a Municipiul Marghita prelucrează date cu caracter personal respectând prevederile legale în domeniu, respectiv:

a) Regulamentul nr. 679 din 27.04.2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor – GDPR);
b) Legea nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și Legea nr. 129/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;
c) Legea nr. 155/2010 – legea poliției locale;
d) Legea nr. 238 din 10.06.2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile M.A.I. în activitatea de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor și de menținere și asigurare a ordinii publice;
e) Ordinul nr. 52 din 18.04.2002 privind aprobarea Cerințelor minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal;
f) Instrucțiunile M.A.I. nr. 27/2010 privind măsurile de natură organizatorică și tehnică pentru asigurarea securității prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate de către structurile/unitățile M.A.I.;
g) Decizia ANSPDCP nr. 52/2012 privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video;
h) Deciziile ANSPDCP nr. 90 din 18.07.2006 și 100 din 23.11.2007 privind stabilirea cazurilor în care nu este necesară notificarea prelucrării unor date cu caracter personal;
i) Decizia ANSPDCP nr. 132 din 20.12.2011 privind condițiile prelucrării codului numeric personal și a altor date cu caracter personal având o funcție de identificare de aplicabilitate generală;
j) Codul civil;
k) Codul fiscal și legislația conexă din domeniul fiscal;
l) Codul muncii actualizat;
m) Legislația specifică funcționarilor publici.

Art. 278. Prelucrarea se întemeiază pe cel puțin una dintre următoarele condiții de legalitate a prelucrării:

Prelucrarea este necesară în vederea încheierii unui raport juridic/contract ori pentru executarea acestuia;
Prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine Poliției Locale a Municipiul Marghita (art. 6 alin. 1 lit. c din GDPR);
Prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau a altei persoane fizice (art. 6 alin. 1 lit. d din GDPR);
Prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul (art. 6 alin. 1 lit. e din GDPR);
Prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de Poliția Locală a Municipiul Marghita sau de o parte terță, respectiv:
Administrarea activității instituției;
Gestionarea riscurilor aflate în legătură cu activitatea instituției;

Art. 279. Datele personale prelucrate sunt păstrate doar atât timp cât este necesar pentru scopul pentru care au fost colectate (inclusiv conform legii sau reglementărilor aplicabile), astfel:

Pe durata derulării contractului/raportului juridic pentru datele cu caracter personal necesare în executarea acestuia, inclusiv date cu caracter personal cu care Poliția Locală a Municipiul Marghita poate intra în contact în desfășurarea raportului juridic;
Până la expirarea termenului de prescripție, în ceea ce privește cazurile în care Poliția Locală a Municipiul Marghita avea un interes legitim să păstreze anumite date cu caracter personal în legătură cu un potențial litigiu ce ar putea să apară între părți;
Pe durata prevăzută de lege în cazul registrelor de contabilitate, resurse umane, achiziții publice obligatorii și a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în cadrul structurilor specifice din cadrul instituției;
Pe durata stabilită prin Nomenclatorul arhivistic al instituției;
Pe întreaga durata în care datele personale fac obiectul unor cercetări de către organele judiciare în relația cu Poliția Locală a Municipiul Marghita;
Timp de 30 de zile pentru imaginile aferente monitorizării prin mijloace video;
Pentru activitățile de prelucrare în scopuri de promovare a serviciilor instituției, datele se vor stoca pe o perioadă limitată de 12 luni;

Art. 280. (1) În orice alte ipoteze ori în absența unor cerințe legale, reglementate sau contractuale specifice, perioada de referință pentru păstrarea datelor cu caracter personal este de 30 zile de la data ultimului contact dintre instituție și persoana vizată de prelucrare.

(2) În orice situație, cu excepția situațiilor prevăzute de legislația aplicabilă, datele personale vor fi șterse la momentul la care se solicită acest lucru.

(3) Situațiile de excepție aplicabile vor fi comunicate solicitantului prin intermediul răspunsului înaintat acestuia de Poliția Locală a Municipiul Marghita în legătură cu solicitarea de ștergere a datelor.

(4) Datele cu caracter personal vor fi șterse la cerere, (conform art. 17 din GDPR), fără întârzieri nejustificate, dacă se aplică unul dintre următoarele motive:

a) datele cu caracter personal nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate;
b) persoana vizată își retrage consimțământul pe baza căruia are loc prelucrarea, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (a) sau cu articolul 9 alineatul (2) litera (a), și nu există niciun alt temei juridic pentru prelucrare;
c) persoana vizată se opune prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (1) și nu există motive legitime care să prevaleze în ceea ce privește prelucrarea sau persoana vizată se opune prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (2);
d) datele cu caracter personal au fost prelucrate ilegal;
e) datele cu caracter personal trebuie șterse pentru respectarea unei obligații legale care revine operatorului în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern sub incidența căruia se află operatorul;
f) datele cu caracter personal au fost colectate în legătură cu oferirea de servicii ale societății informaționale menționate la articolul 8 alineatul (1).

DATE CU CARACTER PERSONAL PRELUCRATE. CATEGORII DE DATE:

Art. 281. (1) Poliția Locală a Municipiul Marghita prelucrează mai multe categorii de date personale, acestea variind în funcție de sarcinile de îndeplinit de către angajații instituției în relația cu cetățeanul și instituțiile publice cu care cooperează.

(2) Principalele date/categorii de date cu caracter personal prelucrate de Poliția Locală a Municipiul Marghita pot fi, după caz și în funcție de scopurile asociate prelucrării, una sau mai multe dintre următoarele:

Nume, prenume,
Detalii de contact (nr. telefon personal, adresă de email, adresă de domiciliu/reședință, etc.),
Datele de stare civilă (fotografie, data și locul nașterii, sexul, cetățenia, seria și numărul actului de identitate, codul numeric personal, numele părinților, alte date din actul de identitate – BI, CI, Pașaport, după caz);
Pentru persoanele sub 18 ani există posibilitatea accesării automate a fișei tutorelui legal sau părinților,
Date despre autovehiculele înmatriculate în România,,
Date despre posesorii autovehiculelor înmatriculate în România,
Informații despre permisele de conducere și posesorii acestora,
Informații despre persoanele urmărite,
Date despre contravenienți și infractori incluși în bazele de date ale instituțiilor de ordine și siguranță publică,
Date medicale, numere card de sănătate,
Date de formare profesională – diplome, studii,
Situație militară,
Date bancare (pentru instituții prin reprezentații acestora),
Date din Curriculum Vitae,
Date legate de profesia și locul de muncă ale persoanei vizate,
Date de localizare,
Identificatori online,
Date privind situația financiară pentru structurile participante la achizițiile publice organizate de instituție și datele de contact ale managerilor acestora,
Imagini (foto, video) de pe camerele video ale instituției și camere mobile ale polițiștilor locali în îndeplinirea sarcinilor de serviciu,
Date de geolocalizare (GPS) persoane și autovehiculele de interes operativ,
Date despre societăți comerciale,
Date de stare civilă despre acționari și administratori, domeniul de activitate, precum sediul social sau punctele de lucru,
Date referitoare la persoanele care formulează reclamații telefonice,
Utilizarea serviciului de poștă electronică cu alte instituții și persoane fizice,
Voce (call center),
Semnătura (inclusiv electronică),
Identificatorul online al cetățenilor care fac obiectul atribuțiilor specifice ale instituției în scopurile amintite în Politica de cookies,
Alte date cu caracter personal necesare îndeplinirii sarcinilor de serviciu cât și rezolvării cererilor și reclamațiilor cetățenilor care apelează la Poliția Locală a Municipiul Marghita.

SURSA DIN CARE PROVIN DATELE CU CARACTER PERSONAL ȘI, DACĂ ESTE CAZUL, DACĂ ACESTEA PROVIN DIN SURSE DISPONIBILE PUBLIC

Art. 282. Datele cu caracter personal pot fi obținute urmare a accesării platformelor de date ale M.A.I. stabilite prin protocol, respectiv:

Direcției Pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date,
Baza de Date a Oficiului Național al Registrului Comerțului,
Monitorizarea video-stradală,
Monitorizarea acțiunilor cu camerele video mobile de către polițiștii locali din serviciul de zi,
Poliția Locală a Municipiul Marghita colectează date personale direct de la cetățeni sau de la terți (cum ar fi recomandări, adeverințe de la angajatori, instituții de învățământ) sau documente publice.
Alte date personale sunt obținute în mod direct sau indirect pentru cetățenii ce apelează cu cereri, sesizări, reclamații, prin telefon, email și alte surse electronice.

DESTINATARII SAU CATEGORIILE DE DESTINATARI AI DATELOR CU CARACTER PERSONAL

Art. 283. (1) Poliția Locală a Municipiul Marghita poate transmite/acorda acces/divulga datele personale în principal către următoarele categorii de entități:

Autorități publice centrale/locale (ITM, ANAF, PMI, MDRAP, ANFP, MAI);
Servicii sociale și de sănătate (CNPP, CNAS, AJOFM);
Parteneri comerciali (producători, societăți de asigurare, unități service, societăți de leasing, societăți bancare sau alte instituții de finanțare, furnizori de bunuri și/sau servicii, etc),
Împuterniciți ai Poliției Locale a Municipiul Marghita – persoanele împuternicite (de genul furnizori de servicii IT&C, etc.) care acționează în numele instituției și procesează datele personale în conformitate cu instrucțiunile primite, legile privind protecția datelor și orice alte măsuri adecvate de confidențialitate și de securitate,
Unitățile de poliție, parchetele și judecătoriile care cercetează anumite fapte penale și civile,

(2) Transferurile și divulgarea datelor personale nu se va/vor face către entitățile din afara României sau Uniunii Europene.

MONITORIZAREA PRIN DISPOZITIVE TIP GPS

Art. 284. Monitorizarea prin dispozitive tip GPS se efectuează cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 190 din 18 iulie 2018 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) din 27 aprilie 2016 reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul sistemelor de monitorizare prin mijloace de comunicații electronice și/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă.

Art. 285. În cadrul Poliției Locale a Municipiul Marghita monitorizarea prin dispozitive tip GPS se realizează, în prezent, printr-un dispozitiv GPS auto și 3 camere video mobile care conțin dispozitive de monitorizare GPS persoane pentru polițiștii patrula pedestră.

Art. 286. Polițiștii locali pot fi dotați cu dispozitive video ori de localizare GPS.

Art. 287. Polițiștii locali care efectuează serviciul de patrulare pedestră/auto din cadrul Birourilor de Ordine Publică au obligația ca la intrarea în serviciu să ia în primire și să poarte permanent asupra lor dispozitivele de localizare GPS, conform procedurii specifice.

Art. 288. Polițiștii locali care efectuează serviciul de patrulare pedestră/auto din cadrul Serviciului Poliției Locale vor purta asupra lor dispozitivele de localizare GPS și vor conduce autovehicule monitorizate prin GPS, sens în care aceștia își dau prin acceptarea prezentului Regulament Intern acordul liber de purtare a acestor dispozitive, materializat prin semnarea Acordului de luare la cunoștință și acceptare a prezentului regulament Intern privind purtarea de dispozitive GPS și prelucrare a datelor rezultând din înregistrările efectuate.

Art. 289. Dispozitivele tip GPS cu pachet de monitorizare (camere video la purtător sau instalate pe autovehicule) transmit la dispecerat doar poziția din teren la un moment dat, atât a polițistului cât și a autovehiculului, fără a avea posibilitatea de a transmitere a sunetelor, imaginilor, ori a altor elemente. Sunetele, imaginile, ori a alte elemente sunt stocate și vor fi prelucrate numai în scopul elucidării unor evenimente. Durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporțională cu scopul prelucrării, nefiind mai mare de 30 de zile, fiind precizată și în relația contractuală cu furnizorul de servicii de localizare și monitorizare GPS .

Art. 290. Prelucrarea datelor se face conform scopului declarat privind protecția datelor cu caracter personal, respectiv intervenția rapidă în caz de necesitate fie a purtătorilor de GPS aflați la locul cel mai apropiat de incidentele de ordine publica, rutiera etc. semnalate, fie a altui echipaj în sprijinul polițiștilor locali aflați în activitate, pentru protejarea intereselor vitale ale angajaților, pentru interesele legitime ale angajatorului: îndeplinirea atribuțiilor cuprinse în prezentul regulament, verificarea graficului de patrulare a polițiștilor locali etc .

Art. 291. Prelucrarea de date privind localizarea prin GPS se referă la identificarea/localizarea echipajelor din teren la un moment dat, dispozitivele de tip GPS neavând mijloace de înregistrare audio sau video.

CAPITOLUL XXV

MODALITĂȚILE DE APLICARE A ALTOR DISPOZIȚII LEGALE

SAU CONTRACTUALE SPECIFICE

PROTECȚIA INFORMAȚIILOR SPECIFICE POLIȚIEI LOCALE

Art. 292. (1) Documentele care conțin informații cu caracter confidențial se păstrează potrivit legislației în vigoare.

(2) Transmiterea informațiilor la personalul instituției se face diferențiat și numai dacă privesc îndeplinirea atribuțiilor funcționale.

(3) Este interzisă transmiterea de informații, în alte situații decât cele prevăzute de legislația în vigoare, în relațiile cu persoanele care nu fac parte din Poliția locală.

(4) Personalul instituției nu are voie să dea declarații care implică Poliția locală în presă sau mass-media, decât cu aprobarea Șefului Poliției Municipiului Marghita (sau înlocuitorul legal al acestuia) și numai în domeniul în care are competență.

PLANIFICAREA ȘI EXECUTAREA SERVICIULUI LA SEDIUL POLIȚIEI LOCALE A MUNICIPIULUI MARGHITA ȘI LA OBIECTIVE

Art. 293. Activități cu caracter permanent:

a) activitățile lunare ale Poliției locale se materializează în planul cu principalele activități, întocmit și actualizat de către șefii de servicii, birouri sau persoana desemnată, prin decizie, în cadrul compartimentelor;
b) ședințele de lucru ale conducerii instituției se desfășoară operativ ori de câte ori situația o impune;
c) analiza activității polițiștilor locali se realizează lunar sau ori de câte ori situația operativă o impune de către șefii de servicii și șefii de birouri, sau persoana desemnată, prin decizie, de coordonator în cadrul compartimentelor, iar rezultatele se comunică Șefului Poliției Municipiului Marghita.

Art. 294. Planificarea și executarea serviciului la sediul Poliției Locale și în obiective:

a) continuitatea conducerii instituției se asigură zilnic, în zilele nelucrătoare și sărbătorile legale, de către șefii de servicii/birouri, în funcție de situația operativă, cu aprobarea Șefului Poliției Municipiului Marghita;
b) serviciul de zi la sediul Poliției Locale se execută de către polițiștii locali din cadrul Serviciului Dispecerat și Monitorizare, conform planificării întocmite de șeful serviciului;
c) serviciul de patrulare și ordine publică, precum și cel de la obiectivele aflate în responsabilitatea poliției locale, se desfășoară, pe durata normală a timpului de muncă, în ture de câte 12 ore/zi, iar prin excepție 8 ore/zi.
d) timpul de muncă lucrat peste durata normală se compensează cu timp liber corespunzător, conform prezentului regulament și prevederilor legale în vigoare;
e) planificarea serviciului se întocmește de șeful de structură sau persoana desemnată la nivelul compartimentului, prin:

– menționarea în buletinul posturilor a polițiștilor locali care compun tura cu indicarea timpului de patrulare, a itinerariului de patrulare pedestru şi/sau cu maşina, a punctelor fixe;

– repartizarea polițiștilor locali, pe bază de semnătură în buletinul posturilor, a armamentului, muniției, materialelor și documentelor necesare executării serviciului, verificând menționarea seriei și numărul acestora, care se vor preda/primi de la ofițerul de serviciu;

– interzicerea intrării în serviciu a polițiștilor locali a căror stare de sănătate nu le permite îndeplinirea atribuțiilor funcționale, sunt sub influența băuturilor alcoolice sau care au o ținută neregulamentară;

– urmărirea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, portul armamentului, muniției, materialelor din dotare și a uniformei de către polițiștii locali;

– în situația în care un polițist local nu-și mai poate exercita atribuțiile de serviciu (îmbolnăvire, accident etc.), comunică acest fapt ofițerului de serviciu și Șefului Poliției Municipiului Marghita și după aprobare, ia măsuri pentru înlocuirea acestuia.

COORDONAREA, CONTROLUL ȘI ÎNDRUMAREA ACTIVITĂȚILOR

Art. 295. Coordonarea activităților la sediul Poliției Locale:

a) coordonarea activităților se realizează zilnic, de regulă, în ședințele de lucru operative, în care se analizează modul de îndeplinire a sarcinilor curente, se stabilește modul de rezolvare a problemelor din teren și activitățile de perspectivă;
b) la ședințele de lucru participă șefii de servicii/compartimente/birouri și persoanele desemnate, prin decizie, coordonatori ai compartimentelor;
c) Șeful Poliției Locale are obligația de a prezenta operativ șefilor de servicii și șefilor de birou, problemele apărute în activitatea instituției, precum și măsurile hotărâte pentru punerea acestora în aplicare;
d) șefii de servicii/compartimente/birouri, persoanele desemnate, prin decizie, din cadrul compartimentelor asigură transmiterea către personalul pe care îl coordonează a problemelor discutate în părțile care îi privesc, precum și măsurile luate.

Art. 296. Controlul și îndrumarea activităților:

Controlul și îndrumarea activităților se execută permanent astfel:

– Șeful serviciului Poliției Locale – activitatea întregii instituții;

– Persoanele desemnate, prin decizie, din cadrul compartimentelor – activitățile personalului din cadrul compartimentelor.

REGULI REFERITOARE LA PORTUL UNIFORMEI DE SERVICIU, ÎNSEMNELOR DISTINCTIVE DE IERARHIZARE, ARMAMENTULUI, MIJLOACELOR SPECIFICE DE PROTECȚIE ȘI AL ALTOR MATERIALE DIN DOTARE, DE CĂTRE POLIȚIȘTII LOCALI ȘI PERSONALUL CONTRACTUAL CU ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL PAZEI BUNURILOR ȘI A OBIECTIVELOR DE INTERES LOCAL

Art. 297. (1) Polițistul local poartă uniformă de serviciu și însemne distinctive de ierarhizare în timpul executării serviciului și exercită atribuțiile specifice stabilite prin lege și prin fișa postului, fiind investit cu exercițiul autorității publice.

(2) Funcționarii publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local din cadrul Compartimentului Disciplina în Construcții, Afișaj Stradal și Protecția Mediului, nu au obligația de a purta uniformă de serviciu și însemne distinctive de ierarhizare în timpul executării serviciului, ci doar o ținută decentă, la fel ca funcționarii publici care ocupă funcții publice generale și personalul contractual cu atribuții de conducător auto.

(3) Personalul contractual cu atribuții în domeniul pazei bunurilor și a obiectivelor de interes local poartă uniformă de serviciu și însemne distinctive de ierarhizare în timpul executării serviciului.

(4) Uniforma și însemnele distinctive se poartă în timpul executării serviciului, dar acestea pot fi purtate și pe timpul deplasării până la serviciu și de la serviciu la domiciliu sau la reședință, după caz.

(5) Uniforma de serviciu trebuie să fie permanent curată, bine întreținută, îngrijită și bine ajustată, adaptată sezonului, conform prevederilor legale.

(6) Pe timpul verii se pot folosi ochelari de protecție solară, cu rame ajustate la culoarea uniformei de serviciu (negre), cu lentile normale și de mărime corespunzătoare, pentru a asigura protecția ochilor.

(7) Polițistul local, cu excepția funcționarilor publici care ocupă funcții publice generale si personalul contractual cu atribuții de conducător auto, precum si funcționarii publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local în cadrul Serviciului Disciplina în Construcții, Afișaj Stradal și Protecția Mediului, și personalul contractual cu atribuții în domeniul pazei bunurilor și a obiectivelor de interes local, poartă și folosește, în condițiile legii și numai în timpul serviciului, armamentul, muniția și celelalte mijloace de apărare și intervenție din dotare.

(8) La uniforma de serviciu, pistolul se poartă, în mod obligatoriu, numai în toc, pe centură, în partea dreaptă, conform prevederilor art.57 din HG nr.1332/2010;

(9) Încărcătoarele cu cartușe se păstrează unul introdus în armamentul din dotare, iar celălalt în camera de armament din cadrul Poliției Locale a municipiului Marghita.

(10) Șefii de servicii/compartimente/birouri, coordonatorii din cadrul compartimentelor, sunt obligați să ia măsuri pentru a verifica permanent echipamentul necesar fiecărui subordonat și să pretindă acestora să aibă o ținută regulamentară în timpul serviciului.

MĂSURI PENTRU ACTIVITATEA SINDICALĂ, POTRIVIT LEGII NR. 62/2011 A DIALOGULUI SOCIAL, REPUBLICATĂ, CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE

Art. 298. (1) Persoanele care dețin funcții de conducere în organizațiile sindicale reprezentative și lucrează nemijlocit în cadrul Poliției Locale a municipiului Marghita au dreptul la desfășurarea de activități sindicale.

(2) Numărul de ore în cadrul programului normal de lucru, pentru persoanele care dețin funcții de conducere în organizațiile sindicale reprezentative la nivelul instituției, destinat în vederea îndeplinirii mandatului pe care l-au primit este de 8 ore/lună, respectiv 2 ore pe săptămână.

(3) Activitatea sindicală se va desfășura, de regulă, în ziua de vineri, între orele 12,00-14,00.

(4) Orele neefectuate într-o lună nu pot fi reportate în luna/lunile următoare.

(5) Persoanele care dețin funcții de conducere în organizațiile sindicale reprezentative la nivelul poliției locale pot asista membrii de sindicat în cadrul cercetării administrative efectuată de Comisia de disciplină. Această perioadă de timp nu se deduce din timpul alocat desfășurării activității sindicale.

(6) Sunt interzise încetarea raporturilor de serviciu ale persoanelor care dețin funcții de conducere în organizațiile sindicale reprezentative la nivelul instituției pe perioada mandatului lor pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului. Prin excepție, raporturile de serviciu pot înceta ca urmare a unei sancționări disciplinare.

(7) Reprezentanților aleși în organele de conducere ale sindicatelor reprezentative li se asigură protecția legii contra oricăror forme de condiționare, constrângere sau limitare a exercitării funcțiilor lor.

Art. 299. (1) Întâlnirile sindicale au loc, de regulă, după orele de program.

(2) Membrii de sindicat pot avea întâlniri la nivelul organizației sindicale și în timpul programului normal de lucru, dar nu mai mult de 10 ore cumulate într-un an calendaristic.

(3) Întâlnirile în timpul programului de lucru se fac, cu aprobarea conducerii instituției, în baza solicitării scrise de către persoanele care dețin funcții de conducere în organizațiile sindicale reprezentative la nivelul poliției locale și depusă cu cel puțin 24 ore înaintea producerii evenimentului la registratura instituției.

Art. 300. (1) Poliția locală a municipiului Marghita va permite organizațiilor sindicale legal constituite și reprezentative la nivelul instituției să monteze, în mod gratuit, un avizier în incinta unității. Locația va fi stabilită de comun acord între acestea și conducerea poliției locale.

(2) La acest avizier se vor afișa numai materiale cu caracter sindical sau profesional.

(3) Organizațiilor sindicale le este interzis să afișeze sau să transmită materiale conținând expresii sau informații ce pot aduce atingere imaginii Poliției Locale a municipiului Marghita.

CAPITOLUL XXVI

DISPOZIȚII FINALE

Art. 301. Prezentul regulament intern s-a întocmit în baza prevederilor:

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/ 2019 privind Codul administrativ;
Legea nr. 155/2010 a poliției locale (actualizată);
Hotărârea Guvernului nr. 1332/2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si funcționare a politiei locale (actualizată);
Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnității publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (actualizată);
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (actualizată);
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ (actualizată);
Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, (cu modificările ulterioare);
Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, actualizată;
Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006;
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă (actualizată);
Ordonanţa Guvernului 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (republicată și actualizată);
Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici (actualizată);
Hotărârea Guvernului nr. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a funcționarilor publici;
Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină (actualizată);
Hotărârea Guvernului nr. 833/2007 privind normele de organizare și funcționare ale comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective;
Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihna și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare (actualizată);
Legea nr. 202/2002 (republicată) privind egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați;
Legea nr. 571/ 2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii;
Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică;
Legea nr. 62/2011 a dialogului social (actualizată și republicată);
Hotărârea Guvernului 1723/2004 privind aprobarea Programului de masuri pentru combaterea birocrației în activitatea de relații cu publicul.

Art. 302. (1) Acest regulament va fi adus la cunoștință sub semnătură, fiecărei persoane și va fi afișat și la sediul instituției. Prezentul Regulamenx t intern intră în vigoare la data informării salariaților cu privire la conținutul regulamentului intern și afișării la avizierul instituției. De la această dată toți salariații au obligația însușirii și respectării prevederilor prezentului Regulament intern.

(2) Persoanele numite sau nou angajate nu-si pot începe activitatea decât după ce au semnat ca au luat la cunoștință de conținutul acestui regulament, prin grija compartimentului resurse umane.

Art. 303. Încălcarea prevederilor prezentului regulament intern constituie abatere disciplinara și atrage răspunderea disciplinară.

Art. 304. Prevederile prezentului regulament intern se completează cu legislația specifică și se actualizează potrivit legislației apărute ulterior, care va reglementa activitatea din domeniul dreptului muncii, administrației publice locale, statutului funcționarului public și disciplina muncii, precum și atunci când condițiile specifice din societate o impun.

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE al Poliției Locale Marghita

Ultimele Noutăți